A B C D E F
G H I J K L
M N O P Q R
S T U V Z  
u
ùa
uài!
ùbe
ubesisìat
ubbidiènte
ubbidiénzia
ubbidìda
ubbidìdu
ubbidìre
’ùcca
’uccabbéltu
’uccázza
’uccázzu
’ucchéddhu
’ucchibbéllu
’ucchibbrùttu
’ucchicunzàdu
’ucchiféu
’ucchimànnu
’ucchilàrgu
’ucchiminòre
’ucchisizillàdu
’ucchistrìntu
’ucchitóltu
’uccòne
’ùda
’ùddha
’uddhàdu
’uddhentìna
’uddhìda
’uddhìdu
’uddhidùra
’uddhìre
uddhùrigu
’udijèddha
uditóriu
’udròne
ùe
uesisìat
ufanamènte
ufanìa
ufanidàde
ufànu
uff!
ùffa
uffissiàle
uffissialidàde
uffissialmènte
uffìssiu
ugualàda
ugualàdu
ugualàre
uguàle
ugualmènte
ùhi!
’ùla
’ulàre
’ulasciùttu
ùlcu
’uliàda
’uliàdu
’uliadùra
’uliàre
’ulibbàsciu
’ulibbéllu
’ulibbiàncu
’ulibbrùttu
’ulibbuósu
’ulifràzigu
’ulilàlgu
’ulimàlu
’ulimalzìdu
’ulimànnu
’uliminòre
’ulinéttu
’ulirùju
’ulistrìntu
ùlla
ùlpe
ùlpinu
ùlta
’ulteddhòne
’ultéddhu
ulteriòre
ulteriormènte
ùltima
ultimàda
ultimàdu
ultimamènte
ultimàre
ultimàtu
ultimèra
ùltimu
ultivinzàda
ultivinzàdu
ultivinzàre
ultivìnzu
ùltra
ultramarìna
’ulturìna
’ùlu
ulumédu
ùlumu
’ùlva
’ùlza
ùlzera
ulzeràda
ulzeràdu
ulzeràre
umanàda
umanàdu
umanamènte
umanàre
umanésimu
umanidàde
umanìsta
umànu
ùmbra
umbràdile
umbràghe
umbràgu
umbràre
umbrèlla
umbrellòne
umbrìa
umbrìna
umbrìne
umbrìnu
umbrìzzu
umbrosidàde
umbrósu
umidàda
umidàde
umidàdu
umidàre
umididàde
umidìzzu
umidòre
ùmidu
ùmile
umilèsa
umiliàda
umiliàdu
umiliànte
umiliàre
umiliasciòne
umilidàde
umìllimu
umilmènte
umiltàde
umòre
umorìsmu
umorìsta
umorósu
umpàre
umpìda
umpidólzu
umpidòre
umpìdu
umpidùra
umpiólu
umpìre
umprìda
ùna
unanimamènte
unànime
unanimidàde
ùnca
’unchéddhu
unchinàda
unchinàdu
unchinàre
ùnchinu
uncinàda
ùndha
undhàda
undhàdu
undhàre
undheggiànte
ùndhighi
undhighimìza
undhighìna
undhósu
undhulàre
unfiàda
unfiàdu
unfiadùra
unfiaméntu
unfiàre
unfiàzzu
unfiòne
unfiòre
ùnfiu
unfràda
unfranìa
unfrànu
ungèddha
unghéntu
ùnghere
unghinùngia
unghirùngia
ùngia
ungiàda
ungibbéllu
ungibbiàncu
ungibbrùnu
ungibbrùttu
ungicùlzu
ungidébbile
ungifòlte
ungifrancùdu
ungigrógu
ungiléntu
ungilóngu
ungimànnu
ungiminòre
ungimòddhe
ungimùzzu
ungineàdu
unginiéddhu
ungirùju
ungitìntu
ungitóltu
ungitóstu
ungiùdu
ùngiulu
ùngra
ùnica
unicamènte
ùnicu
unìda
unidàde
unidamènte
unificàda
unificàdu
unificàre
uniformàda
uniformàdu
uniformàre
uniformasciòne
unifòrme 1
unifòrme 2
uniformidàde
ùniga
unigénitu
unigósu
unìju
uniméntu
uniòne
unìre
uniskis
unìsonu
universàle
universalidàde
universalmènte
universidàde
universitàriu
univérsu
ùnna
’unnèddha
unoràda
ùnta
untàda
untàdu
untàre
untinàda
untinàdu
untinàre
untòre
ùntu
untùlzu
untùra
unturàda
ùnu
ùnza
unziòne
’ùppa
’uppéddhu
’uppòne
’ùppu
uppuàle
ùra
uragànu
urbanidàde
urbànu
ùrde
urdìre
uppòre
urgènte
urgentemènte
urgénzia
’urguzòne
urìna
ùrna
urpilàda
urpilàre
ùrsu
urtàda
urtàdu
urtàre
ùrtu
urulàda
urulàdu
urulàre
ùrulu
ùrvitu
urzólu
usàbbile
usàda
usàdu
usànzia
usàre
usàriu
usciàda
usciàdu
usciadùra
usciàre
usciaréu
usciéri
ùsciu
uspìa
ùssu
’ustàda
’ustàdu
ùsu
usuàle
usufruìda
usufruìdu
usufruìre
usufrùttu
usufruttuàda
usufruttuàdu
usufruttuàre
usufruttuàriu
usulpàda
usùra
usuràju
usuraméntu
usuràriu
usuréri
usurìa
usurpàda
usurpadòre
usurpàdu
usurpaméntu
usurpànte
usurpàre
’ùta
uterìnu
ùteru
ùtile
utilidàde
utilitàriu
utilizàda
utilizàdu
utilizàre
utilmènte
utilósu
’uttiàda
’uttiàre
’uttiòla
’uttìu
’uttòne
’utturìnu
’ùtturu

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

apri in nuova finestra
ùnu num. uno. Hamus una conca, una limba, unu coro, un’anima abbiamo una testa, una lingua, un cuore, un’anima. Va sempre apostrofato anche al maschile: un’alvure, un’amigu un albero, un amico, perché scompare sempre l’u. Un in sardo non si dice mai. | Manc’unu, mancunu. | Tot’unu tutt’uno. O custu o cuddhu pro me es tot’unu o questo o quello per me è la stessa cosa. | Contare dai unu a chentu contare da uno a cento. | Unu in chentu uno fra cento. | De un’in chentu di cento uno. | Su chentu, su sessanta, su trinta pro unu il cento, il sessanta, il trenta per uno. | Numer’unu numero uno. Est unu mastru, unu birbante numer’unu è un maestro, un birbante numero uno. | A numer’unu: ha leadu una cottighina a numer’unu ha preso una sbornia classica. | Unu pro totu e totu pro unu uno per tutti e tutti per uno. | Unu ma unu uno, ma uno! | Unu pro unu uno per uno. | A unu a unu a uno a uno. | In unu in uno, o in una. | S’unu ei s’ateru, sos unos ei sos ateros l’uno e l’altro, gli uni e gli altri. | Narrer est unu, fagher est ateru dire è una cosa, fare è un’altra. | S’un’a s’ateru l’un l’altro, l’uno all’altro. Amaresi s’un’a s’ateru amarsi l’un l’altro. Daresi ciaffos s’un’a s’ateru darsi schiaffi l’uno all’altro. | Nei s’unu nei s’ateru né l’uno né l’altro. | Candh’unu narat sa veridade, si unu no l’ischit, pro unu ch’ha furadu quand’uno dice la verità, se uno non lo sa, per uno che ha rubato. | Candh’unu narat ch’es sabiu! quando uno dice che è savio! | Unu soldadu, unu mastru, unu preideru devet fagher su dovere sou un soldato, un maestro, un sacerdote deve fare il proprio dovere. | Hana criticadu unu Dante, unu Manzoni! hanno criticato un Dante, un Manzoni... | Unu tale un tale. | Est unu ladru, unu maccu è un ladro, un matto. | A una ’oghe a una voce. | Sun totu de una zenia son tutti della stessa risma. | Unu solu: b’had unu solu Deu c’è un solo Dio. Had una fiza sola ha una sola figlia. | Unu contu: promittere est unu contu, dare est un’ateru promettere è una cosa, mantenere è un’altra. || lat. unus.