A B C D E F
G H I J K L
M N O P Q R
S T U V Z  
n
na’
nàccara
nàchi
nàda
nadàda
nadadòre
nadadùra
nadàle
nadàre
nàde
nadìa
nàdidu
nàdiga
nadigàda
nadighèddha
nadighibbrùttu
nadighibbuósu
nadighifràzigu
nadighimànnu
nadighipunziùdu
nadighiràssu
nadighisìccu
nadighisórdidu
nadighitùndhu
nadìu
nadónzu
nàdre
nàdu 1
nàdu 2
nadùra
nàe
nàfta
naftalìna
naigàre
nài nài
naìtta
naizólu
najéddhu
nàju
najùdu
nalvonàda
nalzìsu
nannài
nànni
nàntis
nànu
nàpa
nàppa
nappìle
nappìna
nappòtta
nàppu
naràda
naràdu
naranàra
narattagàdu
naravèglia
naravegliàda
naravegliàre
naravégliu
nàrbas
nàrbes
narbonàre
nàre
narèglia
narènte
naribbéllu
naribbrùttu
naribbuósu
naricattàdu
naricùlzu
nariféu
narifìne
narigobbósu
narilàdu
narilàrgu
narìle
narilóngu
narimànnu
nariminòre
narimpippàdu
narimucconósu
narincriccàdu
naripùdidu
naripunziùdu
naripuzzinósu
narirumbósu
narirùssu
naritórtu
narituppàdu
nàrrere
narùdu
narùle
narunchinàdu
narunfiàdu
nàrva
narvonàda
narvonàdu
narvonàre
narvòne
narvùzza
nasàda
nasàle
nasalìna
nàschere
nàschida
naschidórzu
nàschidu
naschiméntu
naschìre
nàscu
naséddhu
naséri
nasiàlbu
nasi-
nasòne
nàspa
naspàda
naspàre
nàssa
nassàlzu
nassionàle
nassiòne
nastrìnu
nàstru
nastrùttu
nàstula
nastulifràzigu
nastùrzu
nàsu
nasùdu
natalìssiu
natividàde
natìvu
natùra
naturàle
naturalèsa
naturalidàde
naturalìsta
naturalizàdu
naturalizàre
naturalmènte
nàu
naufragàda
naufragàdu
naufragàre
naufràggiu
nàufragu
nàulu
nàusa
nàusea
nauseàda
nauseàdu
nauseànte
nauseàre
nàutica
nàuticu
navàda
navàle
navètta
navigàda
navigàdu
navigànte
navigàre
navigasciòne
navìgliu
nàvigu
navìle
navìu
nàvra
navràda
navràdu
navradùra
navràre
nazarénu
nazìsmu
nazìsta
nazzionàle
ndhe

nèa
neàda
neàdu
neàle
neàre
nébbia
nebbiósu
nébida
nebidósu
nébidu
nebodàza
nebòde
nebodìa
nebùdidu
necàre
nèccia
necciàda
necciàdu
necciadùra
necciàre
nécciu
necedàde
neddhùe
nedidèsa
nédidu
nefàndu
nèga
negàda
negàdu
negàre
negassiòne
negatìva
negativamènte
negatìvu
nèghe
negligènte
negligentemènte
negligénzia
negnerìa
negosciàda
negozziàda
negozziànte
negozziàre
negózziu
negrofùmu
négru
négus
negusciàda
nei
nelv-
nembròtte!
nemigànzia
nemìgu
nemmàncu
nèmos
némula
nénia
neniàre
nènnere
nennerìa
nénneru
neófitu
neologìsmu
neósu
nerofùmu
nerviàdile
nerviatùra
nérviu
nervosamènte
nervosidàde
nervósu
nescioìte
nésiga
nesigàda
nesigàdu
nesigadùra
nesigàre
néspula
nessàlzu
néssi
néssiga
néssiu
néssu
nètta
nettèsa
néttu
néu
neùddhu
néula
neulàda
neulàdu
neulàlzu
neulàre
neulàzzu
neulìzza
neulósu
neutràle
neutralidàde
neutralizàre
neutramènte
néutru
nevralgìa
nevrastenìa
nevrasténicu
nezzessariamènte
nezzessàriu
nezzessidàde
nezzessitadamènte
nezzessitàdu
nezzessitàre
nezzessitósu
nezzessìtu
niàda
niàdu
niàre
nibberàrzu
nìbberu
nicchidàdu
nìcchiri
nìcchis
nìcciu
nidàda
nidàle
nidàre
nìdu 1
nìdu 2
nìe
nieddhòne
nieddhòre
niéddhu
nieddhuaddhósu
nieddhumànnu
nieddhùra
nieddhuràghe
nieddhùzzu
niènte
nientedemàncu
nientemènte
nièra
nighelàda
nighelàdu
nigheladùra
nighelàre
nighèle
nignerìa
nìgnidu
nignighéddhu
nìgnu
nìjidu
nimigànscia
nimìgu
nìna
nìnfa
nìnghiri nàngara
nìnna 1
nìnna 2
ninnàda
ninnàdu
ninnadùra
ninnannànna
ninnàre
nìnni
ninnìa
ninniàda
ninniàdu
ninniàre
nìnnidu
ninnigàda
ninnigàre
nìnnigu
ninnijàda
ninnìjidu
ninnìju
ninnitéddhu
ninnìttu
nìnniu
nìnnu
ninzòla
niòne
niósu
niscioìte
nisciùnu
nìu nàu
niùnu
niùttu
nizzòla
nizzulàda
nizzulàre
nìzzulu
no
nòa
noàle
nobbeltà
nóbbile
nobbilèsa
nobbilìa
nobbilidàde
nobbilitàda
nobbilitàdu
nobbilitàre
nobbilitasciòne
nobbilmènte
nocìvu
nocùra
nocuridàde
nocùru
nodàda
nodàdu
nodadùra
nodàre
nodarìa
nodètte
nodidèsa
nódidu
nodighéddhu
nodischéddhu
nodónzu
nódu
nòe
noéddhu
noellàmine
noéllu
noéru
noesdézzi
nòghere
nóghida
nóghidu
noghiméntu
noìna
noinàda
noinànte
noinàre
nóis
noittólu
nója
nojosamènte
nojósu
noleggiàre
noléggiu
nólu
nomenàda
nomenàdu
nomenàre
nomenclatùra
nòmene
nómina
nominàda
nominàdu
nominàle
nominàre
nominatìvu
nominzàda
nominzàdu
nominzàre
nomìnzu
nòna
nonagenàriu
nonànta
noncurànte
noncurànzia
nònna
nonnàdu
nonnói
nónnu
nonostànte
nónu
norànta
nória
nòrma
normàle
normalidàde
normalìsta
noronninnò
nòrte
nos
noscioìte
nossiòne
nostalgìa
nostalgicamènte
nostàlgicu
nostràle
nostrànu
nóstru
nòta
notabbène
notàbbile
notabbilidàde
notabbilmènte
notàda
notàdu
notàre
notarìle
notàriu
notiàda
notiàdu
notiàre
notìfica
notificàda
notificàdu
notificàre
notificasciòne
notìscia
notissiósu
notomìa
notomizàre
notoriamènte
notoriedàde
notóriu
nottàda
nottadàzza
nottàmbulu
nottàzza
nòtte
nottèsta
nottùrnu
nótu
nóu
nòva
novamènte
novèlla
novellàmine
novelliéri
novèna
novenàriu
novéntu
novidàde
novìssia
novissiàdu
novissiàre
novìssimu
novìssiu
noziòne
nozzènte
nozzìvu
nuàda
nuàdu
nuàre
nùddha
nudèsa
nudidàde
nudrìda
nùdu
nùe
nuèra
nuéddhu
nuighèddha
nugàju
nùghe
nughédu
nughenùghe
nùja
nujibbrunconósu
nujidébbile
nujifìne
nujifòrte
nujiléntu
nujirùssu
nujitétteru
nujunfiàdu
nullaòsta
nullatenènte
nullidàde
nùllu
numeràda
numeràdu
numeràre
numerasciòne
numerosamènte
numerósu
nùmeru
nùnsas
nùnza
nunziàda
nunziadùra
nùnziu
nùra
nuràghe
nùrra
nuscàda
nuscàdu
nuscàre
nuschèra
nuscósu
nùscu
nutrìda
nutrìdu
nutriméntu
nutrìre
nutrissiòne
nùtu
nùzu
nùzziale
nùzzias
nuzzòla

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

apri in nuova finestra
nàrrere tr. dire. Narrer sa veridade, su falzu dir la verità, il falso. Narrer faulas, fòligas, catròccias dir bugie, bubbole. | Narrer macchines, perralìas dir scemenze, cose da cani (perreria, da perro cane, sp.). Narrer porcherias, cosas bruttas, paraulas malas, paraulazzas dir porcherie, cose sporche, parolacce. | Narrer cantones, contados, contos, paristorias recitar poesie, raccontare delle fiabe. | Narrer sa missa, su pèsperu, sos offissios, su rosariu, sa duttrina, sas orassiones, su breviariu, sas obbligassiones, sa penetenzia dir la messa, il vespro (anche se cantato), gli uffici, il rosario, la dottrina, le orazioni, il breviario, le preghiere d’obbligo, la penitenza sacramentale. | Narrer missa dir la prima messa. Est ancora a narrer missa non è ancora sacerdote, non ha detto ancora la prima messa. Anche dir messa. Su parracu no had ancora nadu missa, es nendhe missa il parroco non ha ancora celebrato, sta celebrando. | Narrer sos evangelios leggere le benedizioni degli infermi. Had hapidu unu grandhe assucconu e li fatto narrer sos evangelios ha avuto un grande spavento e lo farò benedire dal prete. | Narrer su miserere dire il miserere. Ancu ti neran su miserere (imprec.) che possa morire. | Narrer a unu su fattu sou rimproverare, dire a uno quanto gli spetta, quanto merita. Es veru chi l’had aziadu, ma isse puru già l’ha nadu su fattu sou è vero che l’ha aizzato, ma anch’egli gli ha detto il fatto suo. | Narrer pane a su pane, binu a su ’inu dir pane al pane, vino al vino. Narrer pane pane, binu ’inu dire senza reticenze, minuziosamente. | Narrer totu svesciar tutto. No b’ha de li cunfidare nuddha, est unu chi narat totu non gli si deve confidar nulla, è uno che svescia tutto. | Narrer a unu pilibbrundhu, bell’e brundhu dirne contro uno di tutti i colori. Già t’ha nadu pilibbrundhu, bellu e brundhu, cussa pibera ti ha ben trinciato quella vipera. | Narrer s’ultima dir l’ultima parola. S’ultima chi neras (imprec.) possa dir l’ultima parola. | Narrer bene, male dir bene, male. Est una limba ’e fogu chi narat male de totu è una linguaccia che dice male di tutti. Eo hapo nadu sempr’’ene de chie si lu merìtat ho detto sempre bene di chi lo merita. Anche per recitar bene o male. Nàrala ’ene sa cantone; como la ses nendhe male sa lessione recitala bene, la poesia; adesso stai recitando male la lezione. | Narrer una cosa a su revessu, a s’imbesse dire una cosa al rovescio, diversa da quel che è veramente. | Narrer sas letanias, su chirielle a unu dirgliene di tutti i colori, una litania di impropèri. Es veru chi l’ha provocada, ma già bi l’ha nadu su chirielle è vero che l’ha provocata, ma glie ne ha dette proprio saporite. | rifl. chiamarsi. Si narat Pedru, Rosa; custu fiore si narat gravellu; custa pedra si narat granitu si chiama Pietro, Rosa; questo fiore si chiama garofano; questa pietra si chiama granito. | Dirsi a vicenda. Si naran pari pari tantas insolenzias si dicono a vicenda molte insolenze. | impers. Si narat si dice. Si narat chi che dêt benner su Prefetto si dice che verrà il Prefetto. A su chi si narat, segundhu su chi si narat a quel che si dice. A su chi si narad es su pius riccu de s’incontrada a quel che si dice sarebbe il più ricco della contrada. | pass. Custu si narat faeddhare, preigare, giogare, iscrìere, trattare questo si dice parlare, predicare, giocare, scrivere, trattare. Custu si narat libberu, monumentu, discursu, giogu, divertimentu questo si può chiamare libro, monumento, discorso, gioco, divertimento. Anche iron. Cussu si narat frade, amigu! è proprio un vero fratello, un vero amico! Cussas si naran paraulas, promissas, assiones bonas! quelle si dicono parole, promesse, azioni buone! Cussas si naran ricchesas, felizzidades, biadìas! quelle si chiamano ricchezze, felicità, beatitudini! | ass. No s’istraccat mai de narrer non si stanca mai di parlare, di dire. Unu naraiat, s’ateru rispondhiat uno diceva e l’altro rispondeva. Narrer a isse e totu dire a se stesso. Su coro mi narat, mi naraiat il cuore mi dice, mi diceva. | Narrer in coro sou dire in cuor suo, tacitamente. Naraiat s’orascione no a boghe, a boghe alta, ma in coro sou diceva le orazioni in cuor suo. | Narrer a boghe dire a voce alta. | Narrer a càntidu recitare con cantilena. Est unu difettu sou, narat totu a càntidu è il suo difetto, dice, recita tutto con cantilena. | Narrer a un’andira, a un’alenu, totu de sighidu dire tutto d’un fiato. | Fagher narrer far dire, dar occasione di malignare, di criticare. No es bellu fagher narrer de isse matessi non è bello far parlare di sé. | Dare ite narrer a sa zente dar di che dire alla gente. No dias ite narrer a cussas limbas malas non dar di che dire a quelle linguacce. | sost. Ite narrer: est un’ite narrer chi mi poned in pensamentu son chiacchiere che m’impensieriscono. In sa ’iddha no ch’had ateru ite narrer nel paese non si parla d’altro. | Est a narrer cioè. Pedru, est a narrer su frade Pietro, cioè il fratello. Su deghe, est a narrer pustis cras il dieci, cioè posdomani. || fr. c’est à dire. | Lassare narrer lasciar dire. Candho no t’importat, lassa narrer quando non t’importa lascia dire. Lassare narrer a sa zente lasciar dire alla gente, infischiarsi, lasciar correre, lasciar perdere. No poto lassare narrer, chi no so de ’ortiju, de pedra non posso lasciar perdere, ché non son di sughero, di [pietra]. | Poder narrere poter dire. Cant’hapo patidu deo no si podet narrer quanto ho sofferto io non si può dire. Si podet narrer chi bi fit tota sa ’iddha si può dire che c’era tutto il villaggio. No ti poto narrer cantu fit bellu non ti posso dire quanto era bello. | A narrer bene, mezus a dir meglio. Custas cosas, a narrer bene (mezus), las hap’intesas dai su frade queste cose, per dir meglio, le ho udite dal fratello. | A narrer forse? A narrer un’anzone, amigu meu... hai trovato, forse, amico mio, un’agnella (Pis.). | Cantu ’e narrer tanto per dire. Lass’istare, ch’es cantu ’e narrer lascia stare, tanto per dire. No es cantu ’e narrer, so abberu non è tanto per dire, dico sul serio. Tantu ’e narrer chi... tanto per dire che... Tantu ’e narrer ch’isse fit su primu! tanto per dire ch’egli era il primo! | No narrer nuddha non dir nulla. Custu tribagliu, custa pintura, custu libberu no narat nuddha quest’opera, questa pittura, questo libro non dice nulla. | No ischire, no haer ite narrer, no haer nuddha ’e narrer non saper che dire, non aver nulla da dire. Subra de custu eo no hapo nuddha ’e narrer su questo non so che dire, non ho nulla da dire. Subra de custu niunu ha nuddha ’e narrer nessuno ha il dritto di dir nulla su questo. | s.m. Malu narrer maldicenza. Contra de te ch’had unu malu narrer in sa ’iddha contro di te circolano delle voci non troppo benigne nel paese. Time su malu narrer, fiza mia temi la maldicenza, figlia mia. | Narrer sa sua dir la sua. Onzunu cheret narrer sa sua ognuno vuol dir la sua. | Narrer chi emmo, chi no dir di sì, di no, affermare, negare. Anche narrer sì, narrer no: su chi m’es narrer sì m’es narrer no dir di sì o di no per me è lo stesso. Babbu m’ha nadu chi emmo e mamma chi no il babbo ha acconsentito e la mamma no. Daghi ti naro chi emmo est chi emmo! quando ti dico sì, è sì! | Cherrer narrere voler dire. Custu cheret narrer chi no ndh’had intenzione questo vuol dire che non ne ha l’intenzione. Cheret narrer chi no mi cheres bene vuol dire che non mi vuoi bene. No isco ite cheret narrer cust’iscrittura non so che cosa significa questa scrittura. Ite cheret narrer mementomo? che cosa vuol dire, significa memento homo? | Custu cheret narrer fae questo significa che gatta ci cova. | Cherzo narrer voglio dire; isto pro narrer, so pro narrer sto per dire. Su babbu, cherzo narrer, es su chi timo il padre, voglio dire, è quel che temo. Isto pro narrer chi custu lìbberu che cheriat frundhidu in su muntonarzu starei per dire che questo libro vorrebbe essere buttato fra le immondezze. | Narrer giaru, giaru e tundhu, senza pilos in sa limba dir chiaro, chiaro e tondo, senza peli sulla lingua. | Ti lu naro deo, ti l’hapo nadu, ti l’haio nadu deo te lo dico io, lo dicevo, te l’ho detto io. Nadu l’hap’eo chi cussu fid un’imbroglione l’ho detto io che quello era un imbroglione. Ti lu nar’eo, cussu est unu birbante te lo dico io, quello è un birbante. | A ti lu narrer, a ti la narrer giara a dirtela schietta. A ti la narrer giara, no bi cumprendho nuddha a dirtela schietta, non ci comprendo un’acca. | A lu narrer a tie a dirla a te. Custu, a lu narrer a tie, no m’aggradat pro nuddha questo, per dirla a te, non mi piace affatto. | T’isco narrer ti so dire. Custas cosas, t’isco narrer, las hap’imparadas innanti tou queste cose, ti so dire, le ho imparate prima di te. | Narrer a s’iscuja, a s’iscuju dir sotto voce, all’orecchio. Zertas cosas cherene nadas a s’iscuja certe cose vogliono esser dette sottovoce, all’orecchio. | Narrer a murmuttu borbottare, brontolare. | Narrer a crebu, a dispettu dire a marcio dispetto di uno. || lat. narrare.