A B C D E F
G H I J K L
M N O P Q R
S T U V Z  
m
ma
macàccu
maccamènte
maccaréu
maccàri
maccarijòne
maccarronàda
maccarronàju
maccarròne 1
maccarròne 2
maccàzzu
macchè!
mácchia
macchiàda
macchiètta
macchillóttu
macchìmine
màcchina
macchinàda
macchinalmènte
macchinàre
macchinàriu
macchìne
macchinèsa
macchinìsmu
macchinìsta
macchiòre
macchìscia
macchisónzu
macchissiàre
màccia
macciarésu
macciocchèsa
maccióccu
macciùcciu
macconàda
macconàzza
macconàzzu
maccòne
maccottéddhu
maccóttu
màccu
màccula
macculàdu
macculàre
maciullàre
macràssu
madàma
madamigèlla
madàssa
madàu
madòne
madònna
madónnu
màdre
madrebbadèssa
madréddhu
madrepèlla
madrevìte
màdria
madriédu
madrigàdu
madrigàle
madrìghe 1
madrìghe 2
madrighìna
madrigùdu
madrìna
madurèsa
maduridàde
madùru
maestàde
maestosamènte
maestosidàde
maestósu
maestràgnu
maestràle
maestrànzia
maestrìa
màffa
maffàda
màffia
maffiósu
màfra
magadìttu
magàgna
magagnàda
magagnàdu
magagnàre
magànza
maganzósu
magarìna
magasinàggiu
magasinéri
magasìnu
magestàde
magestósu
magestuósu
maggioràle
maggiorànzia
maggiordòmo
maggiòre
maggioridàde
magheddhàda
magheddhàdu
magheddhàre
maghéddhu
màghina
maghinàda
maghinàdu
maghinadùra
maghinaméntu
maghinànte
maghinàre
maghinéddhu
maghinónzu
màghinu
màgia
magìa
màgica
magicamènte
màgicu
magìna
maginàre
maginéri
magistériu
magistràdu
magistradùra
magistràle
magistralmènte
magìstru
màgiu
màglia
maglierìa
magliànu
magliuccàda
magliuccàdu
magliuccadùra
magliuccàre
màgna
magnàda
magnanimamènte
magnanimidàde
magnànimu
magnàte
magnerìa
magnésia
magnificàda
magnificàdu
magnificamènte
magnificàre
magnìficat
magnificénzia
magnìficu
magnitìsmu
magnitizàre
magnosamènte
magnosidàde
magnósu
magnóttu
màgnu
magràssu
magrìdu
màgru
màgu
magugliàda
magugliàdu
magugliadùra
magugliàre
màgula
magulàda
magulàdu
magulàre
mài
maistràle
maistrànzia
maìstru
màja
majàle
majalìscu
majalzadorìa
majalzàre
majàlza
majàlzu
majestàde
majestosidàde
majestósu
majìa
majòddha
majoddhàda
majoddhàdu
majoddhadùra
majoddhàre
majolàriu
majólica
majòne
majoràles
majoràttu
majòre
majorìa
majoridàde
màju
majùccu
majùsculu
malabbéstia
malàbbitu
malabbituàdu
malabìja
malacchirìdu
malaccónzu
maladìa
malàera
màlaga
malaggàna
malaidéddhu
malaidìzzu
malaidósu
malàidu
malaìghere
malaisciòne
malaìtta
malaìttu
malamanèra
malamènte
malammodìdu
malancinìdu
malancionìdu
malandhàda
malandhàdu
malandhàre
malandharìnu
malàndra
malandràre
malandrinàda
malandrinàggiu
malandrinàre
malandrìnu
malandrósu
malannàda
malànnu
malaòza
malàpad e...
malapàsca
malappensàdu
malappropósitu
malària
malàricu
malassortàdu
malàstiu
malastrósu
malàstru
malauguràdu
malaugùriu
malaùra
malauràdu
malavasciòne
malavolénzia
malavventùra
malavventuràdu
malavvesàdu
malavviàdu
malavvisciàdu
malc-
màlca
màle 1
màle 2
malebièndhe
maledighèlzo
maledighè
maledissiòne
maledìttu
maledràttu
maleducàdu
malefàghere
maleffattòre
malefazzènte
maléficu
malefissiàdu
malefissiàre
malefìssiu
malefizzénzia
malegonzàdu
malegónzu
maleìdu
maleìghere
maleisciòne
maleìu
malenàdu
malénnidu
malepesàdu
malepijàdu
maleppéus
maleprozzedìdu
malerestàdu
malèsa
malesànu
malésigu
maléstigu
màle ti chèrzo
maletrattàre
maletràttu
malevadàdu
malevaldìa
maleventuràdu
malevìstu
malevolénzia
malfusidàde
malfùsu
malg-
malgòne
malgròddhe
malidàde
malighéddhu
malignamènte
malignàda
malignàdu
malignàre
malignidàde
malìgnu
malincaminàdu
malincarìdu
malinciunìdu
malinconìa
malinconicamènte
malincónicu
malincorànte
malincóritu
malingiòne
malintenzionàdu
malintenziòne
malintragnàdu
malinzinnìdu
malinzòne
malìscia
malisciosamènte
malisciósu
malispéris
malissiàre
malm-
malmuttòne
malobràda
malobràdu
malobràre
malóccu
malogràdu
malogràre
malóju
malolmìnu
malóru
malostiàre
malósu
maltàle
maltànu
maltarìa
maltariosamènte
maltariósu
maltrattàda
maltrattàdu
maltrattaméntu
maltrattàre
maltràttu 1
maltràttu 2
malt-
màlu 1
màlu 2
maluchèrrer
malufàghere
malumòre
malunàrrere
malùne
malvàdu
malvaròsa
malvasìa
màlza
malzaullàdu
malzéddhu
malziàle
malzìda
malzidàda
malzìdu
malzidùra
malzìre
malzitàda
malzósu
malzùmine
màma
mamàja
mamàle
mamalùcca
mamalùccu
mamaràda
mamaràida
mamarìdas
mamarùgula
maméntu
mamìddha
màmma
mammaccìca
mammài
mammasìlva
mammàu
màmmola
mammòna
mammòrca
mamudìnu
mamuttìnu
mamuttòne
manàda
manadèddha
manàle
manantiàle
manattruncheddhàdu
mànca
mancàda
mancàdu
mancaméntu
mancànte
mancànzia
mancàre
mancàri
mancàzile
mancheddéstru
manchìna
mànchinu
mància
manciàdu
manciadùra
manciàre
manciulàda
manciulàdu
manciulàre
màncu 1
màncu 2
mancumàle
mancupéri...
mandarìnu
mandhàda
mandhadàlza
mandhadòre
mandhàdu
mandhànte
mandhàre
mandhàrza
mandhatàriu
mandhàtu
mandhellètta
mandhigaccùa
mandhigàda
mandhigadòlza
mandhigadólzu
mandhigadòre
mandhigadorìa
mandhigàdu
mandhigajólu
mandhigamùndhos
mandhigàre
mandhigazzùmine
mandhighennèga
mandhighinzàre
mandhighinzósu
mandhighìnzu
mandhighìu
màndhigu
màndra
mandrachéri
mandràlzu
mandròne
mandronerìa
mandronìa
mandronìgliu
màndu
mandulinàda
mandulìnu
manèccia
manèra
manerósu
manètta
manettàda
manettàdu
manettàre
mangallóffu
màngana
manganèlla
mangerìa
manghìna
manghinèlla
mànghinu
manghìttu
mangiànte
mangiòne
mangiùddhu
mangòne
manìa
maniàle
manialìa
maniàticu
manibbàndha
manibbéllu
manibbendhàdu
manibbiàncu
manibbrujàdu
manibbrunconósu
manibbrùttu
manibbuósu
manicagàdu
manìcciula
manicciulàdu
manicómiu
manicùrzu
manidébbile
manidilicàdu
manifascàdu
manifattùra
manifatturàdu
manifatturàre
manifestàda
manifestàdu
manifestamènte
manifestàre
manifestasciòne
maniféstu 1
maniféstu 2
manifìde
manifìne
manifòlte
manifrancùdu
manifrìttu
màniga
manigàda
manigàdu
manigadùra
manigàre
manighèddha
manighicùlzu
manighieréttu
manighifìne
manighifòlte
manighilàlgu
manighìle
manighiléntu
manighilóngu
manighipunziùdu
manighirùssu
manighisperràdu
manighistrìntu
manighitóltu
manighitruncàdu
manìglia
manigóldu
manigòtto
mànigu
manilàlgu
manìle
manilezéru
maniligàdu
manilóngu
manilùzzigu
manimalàidu
manimàlu
manimalzìdu
manimànnu
manimbèsse
maniminòre
manimòddhe
manimùzzu
maninéttu
maninfìde
maninghettàdu
maningiaddhìdu
manintìna
manìnu
maninzòne
maniónu
maniosamènte
maniósu
manipesùdu
manipigulàttu
manipilósu
manipisciàdu
manipìstu
manipóliu
maniprésu
manipulàda
manipulàdu
manipuladùra
manipulaméntu
manipulàre
manipulasciòne
manìpulu
maniràssu
manirumbósu
manirùssu
maniscàlcu
manisciàldu
manìscu
manispàltu
manistrìntu
manitóstu
manitremuléu
manitruncàdu
manivestàda
manivestàdu
manivestàre
manivéstu
manìvile
manizàda
manizadólzu
manizàdu
manizadùra
manizaméntu
manizàre
manìzu
manizzàda
manizzàdu
manizzàre
mànna
mannàja
mannàle
mannalìtta
mannalittàriu
mannalittìnu
mannalìttu
mannarésu
mannariòne
mannàu
mannèddha
mannéddhu
mannèsa
mannidàde
mannighéddhu
manniòne
mannittéddhu
mannói
mànnu
mannuéru
mannùgu
mannùju
mannùra
manòpera
mànos
manoscrìttu
manòvra
manovràda
manovràre
manpàru
mansiòne
mànsu
mansuetamènte
mansuétu
mansuetùdine
mànta
mantàju
mantèca
manteddhàda
mantéddhu
mantèga
mantegàdas
mantèlla
mantellètta
mantellìna
mantenidòre
manteniméntu
mantènnere
manténnida
manténnidu
mantéssi
mantìglia
màntu
mànu
manu
manuàle
manualmènte
manùbbriu
manùda
manuèddha
manunchinàdu
manunfiàdu
manùnta
manuténgulu
manutènta
manutenziòne
manùza
manùzas
manzàna
manzanàda
manzanìle
manzànu
mànzu
mào
maòne
màppa
mappàle
mappamùndhu
maràgna
maragugliéri
maràlta
maramèle
marasàda
marasadòre
marasàre
maràsu
maravìglia
maraviglièra
màrca
marcàda
marcadòre
marcàdu
marcadùra
marcàre
marcasórighe
marchèsa
marchesàdu
marchési
màrcia
marciàda
marciadòre
marciàdu
marciapiè
marciàre
màrcu
marcurèlla
màre
marèa
marèngo
mareósu
maresciàllu
marètta
marettàda
marettósu
marfusidàde
marfùsu
màrga
margarettìna
margarìta
marghinàda
marghinàdu
màrghine
marginàda
marginàdu
marginadùra
marginàre
margòne
margulàda
margulàdu
margulàre
màrgu
margùra
margurósu
Marìa
marialuìsa
mariàni
mariànu
marìas marìas
marìdu
mariettàda
mariettàdu
mariettàre
marìglia
marigonàda
marigonaméntu
marigonàre
marigòre
marìna
marinàda
marinàju
marinàre
marinéri
marinìscu
marìnu
mariolàda
marioladùra
mariolàre
mariolètta
mariólu
marionètta
marionettàju
maripòsa
mariscàle
marisciàllu
maritàle
maritànu
marìttimu
marmàglia
màrmaru
marmellàda
marmòtta
marmuràda
marmuràdu
marmuràre
marmuréri
marmurizàda
marmuttòne
marmùttu
màrra
marrabiccàda
marràda
marradòre
marràdu
marradùra
marràghe
marrallàu
marramàu
marrangòne
marranìa
marrànu
marrànu!
marrapiccàda
marrapiccàre
marrapìccu
marràre
marràscu
marràzzu
marrischeddhàda
marrischeddhàre
marròddhe
marronàda
marronàdu
marronàre
marròne
marronèra
marronéri
marrósu
marrùdu
marrùju
marrùsca
martàle
màrte
marteddhàda
marteddhàdu
marteddhadùra
marteddhaméntu
marteddhàre
martéddhu
martigùsa
martinìcca
martiniccàre
màrtire
martìriu
martirizàda
martirizàdu
martirizaméntu
martirizàre
martirìzu
martirológgiu
màrtis
martória
màrtu
martulìnu
marturàda
marturàdu
marturàre
màrture
martùriu
marturizàda
marturizìda
marturìzu
marturzìnu
màrza
marz-
màscala
mascamènte
màscara
mascaràda
mascaràdu
mascaràre
mascàre
mascarìglia
mascarinàdu
mascarinàre
mascarìnu
mascazzòne
mascàzzu
mascazzùmine
màsche!
maschìle
maschingànnu
màscima
mascìnu
masciottéddhu
mascióttu
mascittéddhu
mascìttu
màsciu 1
màsciu 2
màscula
masedàda
masedèsa
masedìa
masédu
masedùmine
masellàda
masellàdu
maselladùra
masellàju
masellàre
maséllu
màsidu
masnatìngu
masonàda
masòne
masònza
màssa 1
màssa 2
massacràda
massacradòre
massacràdu
massacradùra
massacràre
massàcru
massàja
massajàre
massajìa
massajìnu
massajóttu
massàju
massarìa
massarizàda
massarizàdu
massarizàre
masserìzzia
massìddha
massiddhàdu
massiddhàle
massìglia
màssima
massimamènte
massimalìsmu
massimalìsta
massimìsta
màssimu
massìssu
massòne
massonerìa
massónicu
màssu
mastàna
mastigàda
mastigàdu
mastigadùra
mastigàre
mastighìnzu
mastighìu
màstigu
mastìnu
màstra
mastraepàrtu
mastrattàda
màstria
mastriànscia
màstru
mastruàscia
mastrùcca
mastruccàdu
mastruferréri
mastrufrailàrzu
mastrugiuànne
mastulàda
mastuladùra
mastulàre
màstulu
mastuzàda
mastuzadùra
mastuzàre
mastuzòne
mastùzu
masùglia
masùlca
matamòros
matemàtica
matemàticu
matéria
materiàle
materialmènte
materiàre
maternàle
maternamènte
maternidàde
matérnu
matéssi
matóccu
matràccula
matricària
matricìda
matrìcula
matriculàdu
matriculàre 1
matriculàre 2
matricùsa
matrimoniàle
matrimóniu
matrizàre
matrizzìda
matrizzìdiu
matróffu
matròna
matronàle
màtta
mattacandhèla
mattacàne
mattacuàda
mattacuìda
mattaffìffara
mattafilùga
mattafrìssa
mattàju
mattàna
mattanàda
mattanàdu
mattanàre
mattanéri
mattànzia
mattàre
mattarésu
mattazzìna
mattazzinàre
mattecònca
mattédu
mattibbóidu
mattifalàdu
mattifràzigu
mattigùsa
mattigùzu
mattimànnu
mattìmine
mattimùrru
mattìnu
mattipesùdu
mattipiénu
mattipùdidu
mattiràssu
mattitùndhu
mattivùzu
mattólu
mattòne
mattonèlla
mattonéri
mattùccu
mattùdu
màttule
mattunfiàdu
mattutìnu
mattuzàda
mattuzàdu
mattuzàre
mattùzu
màu
maùglia
maulàda
maulàdu
maulàre
màulu
maunéddhu
maunìda
maunìdu
maunìre
maurreddhàju
maurreddhìa
maurréddhu
mausoléu
maùzzis
mavèle
mavelìa
màza
mazàda
mazadìna
mazàdu
mazadùra
mazàre
màzina
mazinéri
mazòre
mazoridàde
màzu
màzza
mazzacàna
mazzàmine
mazzapiógu
mazzellàda
mazzéri
mazzètta
mazziàda
mazziadòre
mazziàdu
mazziadùra
mazziàre
mazzighìddha
mazzòcca
mazzóccu
mazzòla
mazzólu
mazzonàda
mazzonàre
mazzòne
mazzonèra
mazzonéri
mazzonerìa
mazzonìa
mazzonìnu
mazzùcca
mazzuccàda
mazzuccàdu
mazzuccadùra
mazzuccàre
mazzucchìnu
mazzùccu
mazzùzzu
me
meàrza
meccànica 1
meccànica 2
meccanicamènte
meccànicu
meccanìsmu
mèccia
mèda
medàglia
medagliàda
medagliàdu
medagliàre
medagliòne
medàscia
medàu
méddhiles
média
mediàda
mediadòre
mediàdu
medianamènte
medianéri
mediànte
mediànu
mediàre
mediasciòne
médica
medicaméntu
medìda 1
medìda 2
medidòre
medìdu
medidùra
medievàle
mediòcre
mediocremènte
mediocridàde
medioevàle
medioèvo
medìre
meditàbbile
meditàda
meditàdu
meditàre
meditasciòne
médiu 1
médiu 2
medìzzu
medràda
medràdu
medràre
medrìre
médru
mefìticu
mègas
mèglia
mégus
meigàda
meigàdu
meigadùra
meigaméntu
meigàre
meigasciòne
meighìna
meighinàle
meighinósu
méigu
mein
meìte
mèla
melacchìnu
melàda
melàdu
meladùra
melàghe
melaghidònza
melàgra
melagranàda
melàlda
melàre
melarrèja
melàrvure
melc-
mèlcia
meld-
mèle
melèda
meledàda
meledàre
meledósu
melédu
melemèle
meliàgra
mélidu
melindrósu
melìndru
mélinu
melinzàna
melìssia
mèlla
mellàre
melmibbéllu
melmiféu
melmifìne
melmirùssu
melmirùzu
mèlmos
mélmu
melodìa
melodiànu
melodiosamènte
melodiósu
melonàju
melòne
melósu
mélzigu
mélzu
membràna
membranósu
mémbru
membrùdu
memèche
memènto
mementòmo
memmè
memoràbbile
memoràndu
memória
memoriàda
memoriàle
memoriifìne
memoriifràzigu
memoriòne
mémula
memulàda
memulàre
memulòne
memulósu
mèna
mèndha
mendhàda
mendhadòre
mendhàdu
mendhadùra
mendhàre
mendhèa
mendheósu
mendhigàre
mendhìgu
mendhóngu
mendhósu
méndhu
méndhula
mendhulàdu
mendhulàju
mendhulàriu
mendhulìnu
menézzu
mengósu
méngu
méngua
menguàda
menguàdu
menguànte
menguàre
mènsa
mensìle
mensilmènte
mensiòne
ménstru
menstruàda
mensuàle
mènta
mentacùtu
mentàle
mentalidàde
mentalmènte
mènte
mentecàttu
mentibbulizàdu
mentidéri
mentifìne
mentifràzigu
mentilezéru
mentilùzzigu
mentìna
mentirósu
mentirùssu
mentoàda
mentosighidàde
mentósigu
mentósu
mentóu
mentovàda
mentovàdu
mentovàre
mentóvu
mèntras
mentreschì
mentuàda
mènz’e...
menzionàda
menzionàdu
menzionàre
menziòne
ménzus
mèo
meraculàdu
meràgna
meràju
meràle
meravìglia
meravìza
meravizàda
meravizàdu
meravizàre
meravizosamènte
meravizósu
mèrca
mercadànte
mercàdu
mercantàre
mercànte
mercantìa
mercantìle
mercanzìa
mèrcas
mercatàre
mercàttu
mèrce
mercedàriu
mercenàriu
mercerìa
mercuriànu
mércuris
mercùriu
mèrda
merdaùla
merdéri
merdiàcculu
merdòne
merdósu
mère
merèndha
merendhàda
merendhàre
merèschere
mereschiméntu
merèssere
meressìda
meressidòre
meressiméntu
meressìre
meressòre
merguléri
méria
meriàda
meriadólzu
meriàdu
meriàga
meriagàda
meriàgu
meriàju
meriàre
mericàna
meridiàna
meridiànu
meridionàle
meridiòne
merìe
merighéddhu
merìnga
meriolàda
meriolàre
meriólu
meritàda
meritàdu
meritàre
meritèvole
meritóriu
meritósu
méritu
mèrmos
méru
mérula
merulèddha
merulúzzu
merzède
merzedàriu
merzenàriu
mérzu
mèsa
mesàda
mesàle
mesalùna
mesàna
mesanìa
mesànnu
mesanòtte
mesànu
mesappàre
mèsches
meschinamènte
mèscia
mèse
mesìglia
mesìna
mesinèddhas
mesìtta
mèsmos
mèssa
messadòlza
messadòre
messàdu
messadùra
messajìa
messàlzu
messàre
messè
messèra
mèssere
messìa
messiànicu
méssiga
messónzu
mestruàda
méstruu
mestùra
mesturìttu
mésu 1
mésu 2
mesucànna
mesucìrculu
mesudiàda
mesudiànu
mesudìe
mesulànu
mesulinéddhu
mesulìnu
mesùra
mesuràda
mesuradòre
mesuràdu
mesuradùra
mesuranchèsta
mesuràre
mesurasciòne
mesusèddha
mèta
metafìsica
metafìsicu
metàfora
metaforicamènte
metafóricu
metallìnu
metàllu
metamórfosi
metamorfosizàre
metànzu
metàssia
metàtu
metensicósi
metèora
meteóricu
meteorologìa
meteorológicu
metodicamènte
metódicu
métodu
metràggiu
métrica
métricu
mètro
metrópoli
metropolìta
metropolitànu
méu
meùddha
meuddhìnu
meuddhósu
meùddhu
mezoràda
mezoradèddha
mezoràdu
mezoraméntu
mezoràre
mezorìa
mezorittàda
mezorittàdu
mezorittàre
mezóru
mézus
mezzanamènte
mezzànu
mi
mi’
mìa
miàsma
miasmàticu
miàu
miaulàda
miaulàdu
miauladùra
miaulaméntu
miaulàre
miàulu
mìcca
miccàda
micchighèddha
micidiàle
micròfono
microscopìa
microscópicu
microscópiu
midìju
midòne
miglarésu
migliàja
migliàre
migràgna
miliacràre
miliàcru
miliàgra
miliàre 1
miliàre 2
milindràda
milindràre
milindrósu
milìndru
milìssia
milissiànu
militànte
militàre 1
militàre 2
mìliu
mìlla
millàju
millénu
millésimu
mìlli
milliòne
mìllu
milòldo
mìlu
mìmica
mìmina
miminàda
miminàre
mìna
minàda
minadòre
minàdu
minadùra
minàre
minàtta
minàtta minàtta
minattàda
mìncia
minciàle
mincidìssu
minciòne
mìndha
mindhigàre
mìndhigu
mindhóngu
mindhónzu
minèddha
mineràle
mineralogìa
minèstra
minestràda
minestràju
minestròne
minètta
minettàda
minettàdu
minettadùra
minettàre
minéttu
miniàda
miniàdu
miniadùra
miniàre
miniatùra
minièra
minimamènte
minimàre
mìnimu
minisprejàda
minispressiàda
minispressiàdu
minispressiàre
minispréssiu
ministeriàle
ministériu
ministerósu
ministradòre
ministrànte
ministrànzia
ministràre
minìstru
mìniu
minnànna
minoràghe
minòre
minoridàde
minorìu
mint’appàre
mìntere
mintidùra
minudàglia
minudamènte
minudèsa
minudìa
minùdos
minùdu
minuìda
minuncéddhu
minùnciu
minuspréssiu
minùta
minutària
minùtu
minuzàmine
minùzos
minuzzàda
minuzzàdu
minuzzadùra
minuzzaméntu
minuzzàre
minùzzia
minuzziosamènte
minuzziósu
minùzzu
minùzzulu
minuzzùmine
mìnz’e...
mìnzi!
minzidiàda
minzidiadòre
minzidiàdu
minzidiàlzu
minzidiàre
minzidìssu
minzìdiu
mìope
miopìa
mìra 1
mìra 2
miràbbile
mirabbìlia
mirabbilidàde
mirabbìliu
mirabbilmènte
miracontònes
miraculosamènte
miraculósu
miràculu
miràda
miradòra
miradòre
miràdu
miradùra
miramentàda
miramentàdu
miramentàre
miraméntu
miràre
mìria
miriacràre
miriàcru
mirìficu
mirónzu
mìrra
mirriòne
misantropìa
misàntropu
miscèla
miscellànea
mischinamènte
mischinidàde
mischìnu
mischinzàre
mischinzósu
mischìnzu
mìscia
misciàda
misciàdu
misciadùra
misciamurèddha
misciàre
misciàttu
misciónzu
mìsciu
miscredènte
miscredénzia
miscùgliu
miscuìre
misculànzia
miseràbbile
miserabbilidàde
miserabbilmènte
miseramènte
miseràndu
miserère
miséria
misericord-
misericordìstu
miseridàde
miserigold-
miserigórdia
miserigordiosamènte
miserigordiósu
miserinamènte
miserìnu
mìseru
misfàttu
misòne
mìssa 1
mìssa 2
missàle
missegnòre
missegnorìa
mìssi
missionàre
missionàriu
missiòne 1
missiòne 2
missionéri
missionìsta
missìttu
missòlza
mìssu
missùra
mistàde
mistèla
mistéri
misteriosamènte
misteriósu
mistériu
mìstica
misticamènte
mìsticu
mistificàda
mistificàdu
mistificàre
mistificasciòne
mistizzidàde
mìstu
mistuddhàda
mistuddhàdu
mistuddhàre
mistuddhósu
mistùddhu
mistùra
misturàda
misturàdu
misturàre
misturìda
mistùru
mìte
mitèsa
mitigàda
mitigàdu
mitigàre
mitologìa
mitologicamènte
mitológicu
mìtra 1
mìtra 2
mitràdu
mitràglia
mitragliàda
mitragliadòre
mitragliàdu
mitragliaméntu
mitragliàre
mitragliéri
mitràre
mistùddha
mìtu
mìu
miulàda
miulàre
mìulu
mìza
mìzza
mizzidiàle

mo!
mobbìglia
mobbigliàda
mobbigliàdu
mobbigliàre
móbbile 1
móbbile 2
mobbilidàde
mobbilitàda
mobbilitàdu
mobbilitàre
mobbilitasciòne
mobbìliu
mòca
mòda
moddhàcca
moddhàda
mòddhe
moddhiàccu
moddhiànu
moddhighéddhu
moddhighìnu
moddhìmine
moddhìna
moddhinàda
móddhine
moddhìttu
moddhizzólu
moddhizzósu
moddhìzzu
moddhòcca
moddhoccósu
moddhónzu
moddhùra
modèlla
modellàda
modellàdu
modelladùra
modellàre
modéllu
moderàbbile
moderàda
moderadamènte
moderàdu
moderàre
moderasciòne
moderìna
modernàda
modernàdu
modernadùra
modernamènte
modernaméntu
modernàre
modernidàde
modernìsmu
modernìsta
modernizàda
modernizàdu
modernizàre
modérnu
modéru
modestamènte
modestàdu
modestàre
modéstia
modestìda
modestìdu
modestìre
modéstu
modìfica
modificàda
modificàdu
modificàre
modificasciòne
modìsta
modisterìa
modósu
módu
modulàda
moduladòre
modulàdu
moduladùra
modulaméntu
modulàre
modulasciòne
módulu
moemòe
mòere
mòffa
moffàda
moffàdu
moffàre
móggiu
móida
moìna
moinàda
moìre
moittéddhu
mojarésu
mojólu
móju
mòla 1
mòla 2
molàda
molàdu
molàre
mold-
mòle
molemòle
molèndha
molentàda
molentàlzu
molentàzzu
molènte
molenterìa
molentèsa
molentìa
molentìnu
mòlere
molestàda
molestàdu
molestàre
moléstia
molestiàda
moléstu
moliàda
moliàdu
moliadùra
moliàre
mólida
molidòre
mólidu
molidùra
moliméntu
molinàda
molinàdu
molinadùra
molinàlzu
molinàre
molinàrza
molinéddhu
molinéttu
molìnu
molìnzu
moliòne
molìtta
mòlla
mollàda
mollàdu
mollàre
mòlle
mollettòne
móllu
mollùscu
mòlma
molóju
molt-
moltìplica
moltiplicàda
moltiplicadòre
moltiplicàdu
moltiplicàndu
moltiplicàre
moltiplicasciòne
moltitùdine
mólu
moluméntu
mòlva
momentaneamènte
momentàneu
moméntu
mommò
momoróju
monaghìle
monàrca
monarchìa
monàrchicu
monasìgliu
monastériu
monastigamènte
monàstigu
monèda
monetàriu
monetéri
mónica
monìcca
moniméntu
monìnca
monisciòne
monitóriu
mónitu
monografìa
monogràficu
monografìsta
monogràmma
monolìticu
monólogu
monomanìa
monoplànu
monopóliu
monosillàbbicu
monosìllabbu
monotonìa
monótonu
monsignòre
mònta
montàda
montàdu
montadùra
montagùda
montàre
montarzìnu
montàrzu
mònte
monteddhàda
montèra
montighéddhu
montìju
montuosidàde
montuósu
montùra
monumentàle
monuméntu
mònza
monzètta
monzìtta
mónzu
mòra 1
mòra 2
moràda
moradòre
moràicu
moràle 1
moràle 2
moralidàde
moralìsta
moralizàbbile
moralizàda
moralizadòre
moralizàdu
moralizàre
moralmènte
moratória
morbosamènte
morbosidàde
morbósu
mordàce
mordacidàde
mordènte
mòrdere
mórdida
mordidòre
mórdidu
mordidùra
mordiméntu
moredìna
morètte
morettìna
morìa
moribbùndhu
moridìna
moridórzu
moridùra
moriènte
móriga
morigàda
morigadólzu
morigadòre
morigàdu
morigadùra
morigaméntu
morigàre
morighèssa
morighinàda
morighinàre
morighinìda
morighinìdu
morighinìre
morighìnu
mórigu
moriméntu
morimóri
morìre
morìscu
morisìnu
moristùda
moritòrra
morìttu
mòro
morócculu
moróju
morosidàde
morosìnu
morósu
moróttulu
mòrrere
mortadèlla
mortàle
mortalidàde
mortalìu
mortàrza
mortarzìnu
mortàza
mòrte
mortemàla
mortìferu
mortificàda
mortificàdu
mortificàre
mortificasciòne
mortifìcu
mortighéddhu
mortighinàda
mortìna
mortòre
mortóriu
mortórzu
mórtu
mortuària
mortuàriu
mòrva
mosàicu
moschèa
moschètte
moschettéri
mòscios
mòssa
mossàda
mossàre
mosséu
mosséttu
mossidòre
mossigàda
mossigàdu
mossigadùra
mossigajólu
mossigànzulu
mossigàre
mossigheddhàda
mossigheddhàdu
mossigheddhàre
mossigheddhòne
móssigu
mossòne
mossórzu
móssu
mòstra
mòstre
mostrenghéri
mostréngu
mostrosidàde
móstru
mostruosamènte
mostruosidàde
mostruósu
móstu
mòta
motivàda
motivàdu
motivàre
motivasciòne
motìvu
motizàda
motizàdu
motizàre
motociclètta
motociclìsta
motonàve
motòre
motorìsta
motrìce
mótu
motuprópriu
movènte
movénzia
movéntu
mòvere
móvida
móvidu
movimentàda
movimentàdu
movimentàre
moviméntu
movittìa
movittìu
movittìva
mozzètta
mòzzo
mu
muccadòre
muccarolàda
muccarólu
muccìglia
mucconósu
muccosidàde
muccósu
mùccu
muccubbéllu
muccujòne
mucculéddhu
mùcculu
muccumèle
mùda 1
mùda 2
mudàbbile
mudabbilidàde
mudabbilmènte
mudàda
mudàdu
mudadùra
mudaméntu
mudàndha
mudandhèddhas
mudànzia
mudàre
mudàscia
mudasciòne
mudejàlzu
mudejòne
mudéju
mudèsa
mudidàde
mudìmine
mudìne
mudrujòne
mùdu
muduléu
mudulòne
mùdulu
mudurròne
mudùrru
mùere
mùffa
muffìda
muffìdu
muffidùra
muffìre
muffittìa
muffòne
mufforàda
mufforàdu
mufforàre
muffòre
muffósu
mùga
mughéddhu
mugheràda
mugoràda
mugoràdu
mugoràre
mugòre
mugùnzu
muìda
mùida
muidàda
muidàre
muidòne
mùidu
mùila
muilàda
muilàre
mùilu
mùina
muinàda
muinàle
muinànte
muinàre
muìre
muizàda
muizàre
muizòne
muìzu
muìzzu
mujàda
mujadìttu
mujàdu
mujadùra
mujàre
mujéngu
mujerìle
mujìda
mujìdu
mujìre
mùju
mùla
mulattièra
mùlcia
mulciòne
mulètto
mùlghere
mùlghida
mulghidòlza
mulghidòre
mùlghidu
mulghidùra
mulghijòla
mulghijólu
muliàda
mulinàda
mullòne
mulmur-
mùlta
multàda
multàdu
multadùra
multàlzu
multàre
multiàda
mùltinu
multìplica
multìzza
multizzàlzu
multòne
mùltos o pàgos
mùltu
multùra
mùlu
mùlza
mulzàre
mùmmia
mummiósu
mummù
mummujòne
mumunzólu
muncaloràda
muncalóru
mùnculu
mundhàda
mundhadòre
mundhàdu
mundhadùra
mundhàna
mundhanamènte
mundhanidàde
mundhànu
mundhàre
mundhàza
mundhàzzu
mundhìa
mundhiàna
mundhìna
mundhinàda
mundhinadùra
mundhinàre
mundhinòne
mundhiòla
mundhìzzia
mùndhu 1
mùndhu 2
mundhulàda
mundhulàdu
mundhulàre
mundhùza
munèda
munèra
municipàle
municipalidàde
municìpiu
munìda
munìdu
munificènte
munificénzia
munìficu
muniméntu
munìnca
munìre
munisciòne
munnèddha
muntàgna
muntagnìnu
muntagnólu
muntàre
muntonàlzu
muntòne
muntonìa
muntonìnu
mùnza
munziàda
munziàdu
munziàre
mùra 1
mùra 2
muràda
muradòre
muràdu
muradùra
muràglia
muragliàda
muragliàdu
muragliàre
muragliòne
muràle 1
muràle 2
muramùra
muràre
muraùldu
mùrcu
murèddha
muréddhu
muredìna
murèlla
murèna
murénu
murgheràda
murgheràdu
murgheràre
mùrghere
murghéru
mùrghida
murghijòla
murgòre
murgùnzu
mùriga
muriméntu
murinàda
murinàdu
murinadùra
murinàre
mùrinu
murisìnu
muristéllu
murìzza
murmuràda
murmuradòre
murmuràdu
murmuràre
murmurasciòne
murmurèda
mùrmuru
murmuttàda
murmuttadòre
murmuttàre
murmuttìu
murmuttòne
murmùttu
murmuzólu
muròne
muronìnu
mùrra
murralàda
murralàdu
murralàre
murràle
murràzzu
murridùra
murribbécchinu
murribbéllu
murribbrùttu
murribbuósu
murricanìnu
murriféu
murrifìne
murrighìle
murrigóttu
murrinéttu
murriòne
murrióinu
murriporchìnu
murripunziùdu
murrirùju
murrirùssu
murróccula
murrocculàda
murrocculòne
mùrru 1
mùrru 2
murrùdu
murrunzàda
murrunzadòre
murrunzàdu
murrunzadùra
murrùnza murrùnza
murrunzàre
murrùnzu
mùrta
murtédu
murtiàda
murtiàre
mùrtinu
murtìzza
murtizzàrzu
murtòne
mùru
muruddhàle
murùddhu
murùddhulu
murùldu
murumùru
murùttulu
muruvóssu
mùrza
murzàre
mùsa 1
mùsa 2
musàicu
musaròla
musarolàdu
musarolàre
mùsas
mùsca
muscàda
muscadellòne
muscadéllu
muscadólzu
muscàdu
muscadùra
muscajòla
muscàre
muschèrda
muschettàda
muschettàdu
muschettàre
muschètte
muschettéri
muschièra
muschìtta
muschittàda
muschittàre
muschìna
muschittèra
muschìttu
muschìza muschìza
mùscia
musciàda
musciàdu
musciàre
mùscida
musciòne
muscìre
mùsciu
muscòne
mùscu
mùscula
musculàre
mùsculu
muscunzàda
muscunzàdu
muscunzadùra
muscunzàre
muscunzinàdu
musèo
mùsica
musicàbbile
musicàda
musicàle
musicalidàde
musicànte
musicàre
mùsicu
musinàda
musinàdu
musinadùra
musinàre
musinzàda
musinzàdu
musinzàre
musìnzu
mùslu
musòne
musonerìa
mùssa
mussàre
mussegnoràdu
mussegnòre
mùssi
mussigàda
mussimmùssi
mùssiu
mussòla
mussórzu
mussulìna
mussulmànu
mustalóru
mustàrda
mustazzallorigàdu
mustazzibbéllu
mustazzibbiàncu
mustazzibbiùndu
mustazzibbrujàdu
mustazzibrùndhu
mustazzibbrùttu
mustazzicànu
mustazzicùrzu
mustazzifalàdu
mustazzifàttu
mustazziféu
mustazzifìne
mustazzifoscigàdu
mustazzigrógu
mustazzilóngu
mustazzimànnu
mustazzimusculàdu
mustazzimùstiu
mustazzimùzzu
mustazzincriccàdu
mustazzipendhènte
mustazzirùju
mustazzirùssu
mustazzitebbaccósu
mustazzitìntu
mustazzólu
mustàzzu
mustazzùdu
musteddhìnu
mustèla
mùstiu
mustizzólu
mustósu
mùstra
mustràda
mustràdu
mustrànscia
mustràre
mustréncu
mustrìna
mùstu
musuccàda
musuccàdu
musuccadùra
musuccàre
musùccu
musuléu
mùta
mutìda
mutìdu
mutilàda
mutilàdu
mutilàre
mutilasciòne
mutìre
mùtria
mutriósu
mùtta
muttètte
mùttu
muttullòne
muttùtturu
mùtu
mutuamènte
mutuàre
mùtuu
muzère
mùzu 1
mùzu 2
mùzulu
mùzza
muzzàda
muzzàdu
muzzadùra
muzzàre
muzzètta
muzzighìle
muzzighilibbéllu
muzzighilibbrùttu
muzzighiliféu
muzzighilifìne
muzzighililóngu
muzzighilinéttu
muzzighilirùju
muzzighilirùssu
muzzighilitìntu
muzzighilitórtu
muzzighilitóstu
muzzighilùdu
muzzighilùntu
muzzigòne
muzzòtta
mùzzu
muzzùrru
muzzuvòddhe
muzzùzzulu

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

apri in nuova finestra
mànu s.f. mano. Manu dresta, manca mano destra, sinistra. Manu ’ona, mala; lizeri, pesuda; forte, debbile; calda, fritta; ’eretta, torta; frimma, segura; sicca, morta; pilosa; fadada; sèbera mano buona, cattiva; leggera, pesante; forte, debole; calda, fredda; dritta, storta; ferma, sicura; inaridita, morta; pelosa; fatata; scelta. Tue b’has manu ’ona in cuss’affare, ed eo mala tu sei abile in quell’affare e io no. Biada tue ch’has manu lizeri, eo invece l’hapo pesuda. Su mere nos trattat cun manu lizeri ei sa mere cun manu pesuda. Beata te che hai la mano leggera, io invece l’ho pesante. Il padrone ci tratta paternamente e la padrona severamente. Cussu babbu es de manu forte, ma sa mama de manu debbile il padre si sa imporre, la madre no. Pedru caminad a manu ’eretta Pietro va a destra. Cussu poverittu gighed una manu torta quel mendico ha una mano storta. Iscried ancora cun manu frimma; giughet sa domo cun manu frimma ancora scrive con mano ferma; governa la casa con mano ferma. | Su ’inari già est in manu segura il danaro è in sicure mani. | Pisè, sa manu sicca! no mi tocches a mie! ragazzo, ti si possa inaridir la mano! non toccarmi! Mi sento custa manu morta mi sento questa mano insensibile. | Manu morta manomorta. Sa tassa de manu morta la tassa di... | Si no faghes fizu ’onu ti che giughet sa manu pilosa se non stai buono ti porta via la mano pelosa; il lupo mannaro, l’orco. | Cussa massaja had una manu fadada quella donna ha mani da fata. | Manu beneitta mano benedetta. | Cussu pizzinneddhu si cheret sempre in manu sèbera (in manos sèberas) quel bambino vorrebbe esser sempre tra mani care, scelte. | Parte, lato. A manu dresta, a manu manca. | Potere, balia. A mi curreggire dai custu visciu no est in manu mia correggermi da questo vizio non è in mia mano. Ha s’amministrassione, sa ’iddha in manu sua ha l’amministrazione, il paese in suo potere. | Aiuto, soccorso. Devo dare una manu a connadu meu devo dare una mano a mio cognato. L’ha dadu manu forte su frade gli ha dato un forte aiuto il fratello. | Carattere di scrittura. Ite bell’iscrittura, si connoschet sùbbitu sa manu de su mastru che bella scrittura, si riconosce subito la mano del maestro. Custas duas paginas sun de sa matessi manu queste due pagine son della stessa mano. | Condizione, qualità. Zente de bascia manu gente di bassa mano. Sos de bascia manu si sunu ’oltados il popolo si è sollevato. | Manu de calchina, de colore, de tinta mano di calce, di colori, di tinte. Ancora inoghe che chered una manu de calchina qui ci vuole ancora una mano di calce. | Numero, quantità. Sun totu una manu de ladros son tutti una mano di ladri. | La precedenza nel gioco. Como so eo de manu, ti zedo sa manu adesso ho io la mano, ti cedo la mano. Giogare manu manu giocare in due. Manu de pabiru mano di carta. Duas manos de pabiru (Ms. Macomer). | Manu de Deu mano di Dio. In custa disgrascia ch’es sa manu ’e Deu in questa disgrazia c’è la mano di Dio. Sa manu ’e Deu! (imprec.). Sa manu ’e Deu t’ispianet la mano di Dio ti sopprima. Fagher chei sa manu ’e Deu giovare, guarire. Sa meighina m’ha fattu chei sa manu ’e Deu la medicina m’ha giovato moltissimo. | Ultima manu ultima mano. Dare s’ultima manu a una cosa compiere. | Manu ’e opera mano d’opera. Pro sa manu ’e opera hap’ispesu chentu francos per la mano d’opera ho speso cento lire. | Manu manna autorità, libertà, licenza. Dare, learesi manu manna concedere, prendersi la libertà. Cussu piseddhu ha leadu troppu manu manna in domo sua quel fanciullo s’impone troppo in casa sua. | Nello stesso senso si dice anche ampra, ampria manu. Sa mama l’ha dadu ampra manu a cussu mucconosu la madre gli ha concesso troppa libertà a quel moccioso. | Bona manu mancia, regalo. A pius de su soldu l’hapo dadu chentu francos de bona manu oltre la mercede gli ho dato cento lire di mancia. | Turno. Toccare de manu spettare di turno (Cap. Ros.). | avv. A manu a mano, con le mani. No b’ha bisonzu de fulchetta, lealu a manu non c’è bisogno di forchetta, prendilo con le mani. Maccarrones fattos a manu maccheroni fatti a mano. Fagher, cosire, iscriere a manu fare, cucire, scrivere a mano. | Leare, giùghere a manu, a manu a manu, a manu tenta prendere, condurre per mano. Ha leadu, giughet su pizzinnu a manu a manu ha preso, conduce il bambino per mano. | A manu tesa con la mano tesa. Bide su poverittu a manu tesa vedi il mendico con la mano tesa. | A man’appare presi per mano. Duos pizzinneddhos a man’appare due bimbi presi per mano. | A manu in manu ozioso, sfaccendato. No poto ’ider cussos giovanos a manu in manu non posso veder quei giovani così oziosi. | A larga manu abbondantemente, con liberalità, con larghezza. Faghet lemusinas, cunzedit grassias e favores a larga manu fa limosine, concede grazie e favori liberalmente. | A manos muzzas, bòidas a mani vuote. Mi ndh’es vènnidu a cue a manos muzzas! ha avuto il coraggio di venir qua a mani vuote! Es restadu a manos muzzas, bòidas è rimasto a mani vuote, senza nulla. | So inoghe a manos muzzas e no isco ite faghere sono qua con le mani vuote e non so che fare. | A manos in giae con le mani congiunte sul petto, con le dita intrecciate. Morta, a manos in giae, a pês a gianna morta, con le mani congiunte sul petto, coi piedi rivolti verso la porta (Mossa). | Benner a manos venir tra le mani. | Torrare a manos tornar tra mani. Anche d’un lavoro già fatto che si deve riprendere per correggerne i difetti. Cussas calzettas si las ha devidas torrare a manos ha dovuto quasi rifare quelle calze. Su tribagliu chi faghes tue mi torrat guasi sempre a manos il lavoro che fai tu lo devo quasi sempre riprendere io. | A manos in busciacca con le mani in tasca. S’istas tota die a manos in busciacca, cheres campare? se rimani tutto il santo giorno con le mani in tasca, vuoi vivere? | A sa manu alla mano, conversevole. Est un’omine a sa manu maccari de altu gradu anche di alto grado è un uomo alla mano. | avv. A manu a manu a mano a mano. A manu a manu chi lu cumpris, avvisami a mano a mano che lo termini, avvisami. | A ambas, a totas duas manos con ambe le mani. Godire a ambas manos goder pienamente, per ogni verso. | A manos pienas a piene mani. Bettaiat fiores e trigu a manos pienas gettava fiori e grano a mani piene. | Restare, esser a manos pienas aver abbondanza di qualche cosa; esser ricco. Isse già est a manos pienas, no crêt tantu sos chi sun a manos bòidas egli ha di tutto e non crede quelli che sono a mani vuote. | A manu in gruera a volontà, nell’abbondanza. S’es servidu, ha leadu a manu in gruera s’è servito, ha preso con abbondanza, quanto ha voluto. | A manu sua, a manu anzena da sé, per altri. Si faghet totu a manu sua e no faghet nuddha a manu anzena fa tutto da sé, niente per mano d’altri. | A manu sua in propria balia. Cussu est a manu sua e s’impippat de totu quegli è indipendente e s’infischia di tutto e di tutti. | A manos giuntas a mani giunte. L’hapo pregadu a manos giuntas e totu est istadu nuddha l’ho pregato a mani giunte, ma invano. A manos pussegus (per segus) con le mani dietro la schiena. Millu cue passizendhe a manos pussegus eccolo là che passeggia con le mani dietro la schiena. | A prima, a segundha, a terza manu; de prima, de segundha, de terza manu di prima, di seconda, di terza mano. | De manu a mano. Maccarrones de manu maccheroni fatti a mano. | Fora ’e manu fuori di mano. Como hapo sos dinaris fora ’e manu e no ti poto servire ora ho i danari fuori di mano e non ti posso servire. Istad in una pinnetta fora ’e manu sta in una capanna fuori mano, lontana. | Intro ’e manu in piccola quantità. Su ch’had est intro ’e manu ciò che possiede è ben poco. | Istrinta ’e manu stretta di mano. Crên de cumprire totu cun un’istrinta ’e manu credono di finir tutto con una stretta di mano. | Narrer una cosa istrinta manu, o istrintu s’oju dire una cosa calorosamente, categoricamente. | Bettada de manu ajuto, soccorso, colpo di mano. Dali una ’ettada ’e manu, chi già li bisonzat dagli un colpo di mano, che ne ha bisogno. | Lestru de manos manesco, ladro. A cantu li naran es lestru ’e manos a quanto dicono è un po’ ladro. | De bonas manos abile. Mastru de bonas manos maestro abile, perito. | De manu sua di sua propria mano. Bocchiresi de manu sua suicidarsi. L’ha fattu de manu sua l’ha fatto con le proprie mani. | Bessire, fuire, iscappare, ruer dai manos uscire, sfuggire, cader di mano. M’es vessidu (fuidu, iscappadu, ruttu) dai manos e s’es segadu m’è caduto di mano e s’è rotto. | Isfronciare, furare, leare dai manos strappar di mano. | Toccare cun manu toccar con mano. Tue, si no toccas cun manu comente santu Tomas no bi crês tu se non tocchi con mano come san Tomaso non credi. | Toccare su chelu cun sa manu toccare il cielo col dito. | Carralzare, coberrer su chelu cun sa manu coprire il cielo con la mano, nascondere una cosa che non si può nascondere. | Dare in manu consegnare, depositare. Dare in manu a sa giustiscia consegnare alla giustizia. Daresi in manu costituirsi. Su bandhidu bidendhe chi fid impossibbile de si l’iscampare s’es dadu in manu il bandito vedendo che era impossibile scamparla, s’è costituito. | Esser in manos bonas, in manu a canes, a feras trovarsi in buone mani, star bene, trovarsi in balia di tiranni, di oppressori. Su ’inari già est in manos bonas, no b’ha de timire il danaro è depositato in buone mani, non c’è da temere. No ses in manos de feras de s’africana foresta non sei in potere di belve della foresta africana (Mossa). | Cappare, giogare in manos, in ungias, in francas cader tra le granfie. Su chi li cappad in manos (ungias, francas) no ch’’essit tantu lestru il danaro che gli cade tra le granfie non ne esce così presto. Si mi giogas in manos (ungias, francas) la suspiras se mi cadi tra le granfie la sconti. | Intrare in manu o in manos cader tra le mani. Si m’intras in manos pagas totu se mi cadi tra le mani paghi tutto. | Haer in manu aver tra mani, in potere, in balia. Pàgadi como chi l’hap’in manu, si no... pagati ora che l’ho tra mani, se no... | Minter in manu, ponner in manu metter tra mani, consegnare, affidare. Emmo! già ti lu minto in manu, già ses pecora ’ona sì, proprio a te lo consegno, lo affido, sei una bella birba! Si lu pones in manu a cussu no lu ’ides pius se lo affidi a lui non lo vedrai più. | Crêrsi una cosa in manu, che in manu credere d’aver tra mani. Mi lu creio in manu e invece no mi l’ha dadu credevo d’averlo già in mano e non me l’ha dato. | Mandhare per manu mandar per mano, mezzo. Ti mandho milli francos per manu de su teraccu ti mando mille lire per mezzo del servo. T’hapo mandhadu una littera per manu t’ho mandato una lettera per mano. | avv. Manu pro manu dare e ricevere. S’han iscambiadu sos regalos manu pro manu si son scambiati i doni di presenza. A dam’e lea. | Sutta manu, de sutta manu di sotto mano, nascostamente. Mi faghet su bellu in cara e de sutta manu mi traighet si mostra mio amico e nascostamente mi tradisce. | Abbasciare sa manu, sas manos abbassare le mani. | Affier sas manos stringere i pugni, le dita. Affie sa manu, no perdas su ’inari stringi bene le dita che non ti sfugga il danaro. | Alzare sa manu. Chie ndhe chered alzet sa manu chi ne desidera alzi la mano. | Basaresi sas manos baciarsi le mani, ringraziare Dio. S’han basadu sas manos chi ndhe sun bessidos salvos han ringraziato il cielo che l’hanno scampata. | Cuare sa manu nascondere la mano. Bettare sa pedra e cuare sa manu scagliar la pietra e nascondere la mano. | Haer manu in pasta aver le mani in pasta. In cust’affare b’ha man’in pasta su duttore in questa faccenda ha le mani in pasta il medico. | Haer sas manos presas, ligadas aver le mani legate. Incontraresi, agattaresi cun sas manos presas trovarsi con le mani legate, impotente. | Iscuttinaresi sas manos stropicciarsi, fregarsi le mani. Anche per il noto gesto di Pilato. Eo m’iscuttino sas manos, no b’hapo culpa me ne lavo le mani, non ci ho colpa. | Imbruttaresi sas manos sporcarsi le mani. Al fig. S’had imbruttadu sas manos in cuss’affare ’irgonzosu s’è sporcato le mani in quell’affare losco. | Ispeddhunciaresi sas manos sbucciarsi le mani. Al fig. lavorar molto di mano. Pro haer unu bicculu ’e pane s’ispeddhunciat bene sas manos per avere un boccone di pane si sbuccia bene le mani. | Muzzaresindhe, segaresindhe, truncaresindhe sas manos tagliarsi via, amputarsi le mani, privarsi di una cosa necessaria e cara. Zedendhe cussu teraccu mi ndh’hapo muzzadu (segadu, truncadu) sas manos cedendo quel servo mi sono amputate le mani. In un bivio doloroso. Mal’hapo a mi ndhe muzzare una manu, mal’e peus hapo a mi ndhe muzzare s’atera per me è male amputarmi una mano e peggio amputarmi l’altra. | Parare sa manu parare, tendere la mano. Emmo, para sa manu, chi ti lu pago! (iron.) sì, para, tendi la mano che te lo pago. | Ponner manu assalire uno, anche moralmente. L’ha postu manu e l’ha dadu una bella leiscione l’ha affrontato, e gli ha dato una bella lezione, una bella bastonata. L’ha postu manu a paraulas, ma no l’ha cunvintu l’ha aggredito a parole, ma non l’ha convinto. | Ponnersi manu azzuffarsi. S’han postu manu in carrera e si sun ispilidos si sono azzuffati per la strada e si son strappati i capelli. | Ponner sa manu in bucca metter la mano in bocca. Impedire a uno di parlare (fig.). No mi deves ponner sa manu in bucca tue, hapo rejone e drittu de faeddhare non mi devi impedire di parlare, ho ragione e diritto di parlare. | Ponner sa manu in conca metter la mano sul capo in segno di protezione e di benevolenza. Deu ti ponzat sa manu in sa conca Dio ti protegga, t’illumini. | Ponner sa manu imbia impedire, frenare. Faghe comente cheres, no ti ponzo sa manu imbia fa come vuoi, non mi oppongo. | Ponner sa manu imbia a su sole metter la mano contro il sole; fare una cosa impossibile e inutile. Como cheres ponner sa manu imbia a su sole adesso tu vuoi mettere la mano contro il sole. | Samunaresi sas manos lavarsi le mani come Pilato; dispensarsi da una faccenda, da una premura. Pro me mi ndhe samuno sas manos per me me ne lavo le mani. | Su babbu no b’es cherfidu intrare, si ndh’ha samunadu sas manos il padre non c’è voluto entrare, se n’è lavato le mani. | Tendher sa manu tender la mano. Tendhet sa manu a totu in chirca de aggiudu tende la mano a tutti in cerca di soccorso. | Toccare, toccaresi sa manu stringere, stringersi la mano in segno di saluto, di benevolenza. Es bennidu s’istranzu e no l’ha toccadu mancu sa manu è arrivato l’ospite e non gli ha stretto neppure la mano, non gli ha dato neppure il benvenuto. Appena appena s’han toccadu sa manu appena appena si son stretta la mano. | Zoccare sas manos battere le mani, applaudire. No b’had hapid’unu chi no hapat zoccadu sas manos non c’è stato uno che non abbia applaudito. Zoccos, zoccadas de manu applausi. Ite zoccos (zoccadas) de manu! che applausi! | Pedire, dimandhare, dare, cunzeder sa manu de isposa chiedere, domandare, dare, concedere la mano di sposa. | Mossigaresi sas manos mordersi le mani, pentirsi. Como si ndhe mòssigat sas manos, ma es troppu tardu adesso si morde le mani, ma è troppo tardi. | Prendher, ligare in manos e in pês legar mani e piedi. Al fig. M’ha presu in manos e in pês e no poto fagher nuddha m’ha legato mani e piedi, m’ha messo nell’impotenza, e non posso far nulla. L’ha ligadu in manos e in pês e no ha pius abbert’’ucca l’ha messo con le spalle al muro e non ha più aperto bocca. | Una manu laet s’atera una mano lava l’altra. | Candho faghes sa lemusina sa manu manca no iscat su chi dat sa dresta quando fai l’elemosina la mano sinistra non sappia quanto dà la mano destra. | In pianta de manu (giugher, portare, trattare) portar uno in palma di mano. | Los miran totu cun sa manu in chizos (Delogu Ibba). Maneddha, manigheddha, manuzza (dim.). || lat. manus.