A B C D E F
G H I J K L
M N O P Q R
S T U V Z  
f
fa
fabàriu
fabàrzu
fàbbrica
fabbricàdu
fabbricàre
fabbricànte
fàbbricu
fàbbula
fabbulàre
fabbulósu
fabùle
fàcc’a
faccèndha
faccendhéri
faccendhòne
faccètta
fàcche
facchilàdu
facchilàre
facchìle
facchinàda
facchinàggiu
facchìnu
fàccia
fàcci’a
facciàda
facciàdu
facciamàla
facciàzza
faccibbéllu
faccibbrùnu
faccibbrùttu
faccibbuósu
facciféu
faccighèddha
faccigóttu
facciggrógu
faccilàrgu
faccilìju
faccilóngu
faccimàlu
faccimalzìdu
faccimànnu
faccimascaràdu
facciminùdu
faccimusuccàdu
faccincipriàdu
faccincrispìdu
faccincugulàdu
faccineàdu
faccineósu
faccinéttu
faccinghettàdu
facciniéddhu
faccinuàdu
faccipicculàdu
faccipiénu
faccipigottósu
faccipigulàttu
faccipintirinàdu
faccirosigàdu
faccirozzigàdu
faccirùju
faccirùssu
faccitappulàdu
faccitìntu
faccitóstu
faccitrappàdu
faccitùndhu
facciùdu
fàche
facinorósu
facsìmile
facultàde
facultatìvu
facùndhia
facùndhu
fàda
fadàdu
fadàre
fadàza
faddhìda
faddhìdu
faddhidùra
faddhìja
faddhijàda
faddhìna
faddhìre
faddhisciòne
fàddhu
fadìga
fadigàdu
fadigàre
fadigósu
fàdigu
fadósu
fàdre
fàdu
fàe
faeddhàda
faeddhàre
faeddhincàra
faéddhu
fàghe
faghefàghe
faghefarìna
faghegannèddhos
fàghere
faghidòre
fàgliu
fagòtto
faighèddha
faìna
fainafaìna
fainàre
fainèddha
fainéri
fainòne
faisèddha
faisètta
faìu
faizòne
faizzèddha
fàke
falàda
faladòlza
falàre
falcàstru
fàlche
fàlchinu
falcòne
fàlcu
fàlda
faldéri
faldètta
faldettèddha
faldìna
faldistóriu
falfarùza
falfaruzéri
fallànza
fallàzze
fallazzemènte
fallàzzia
fallìa
fallìbbile
fallibbilidàde
fallìdu
falliméntu
fallìre
fàllu
falórdia
falsamènte
falsàre
falsàriu
falsìa
fàlsu
fàlta
faltàda
faltadòre
faltàdu
faltàre
faltósu
fàltu
falzamènte
fàlzaru
falzidàde
falzìfica
falzificàbbile
falzificabbilidàde
falzificadòre
falzificàdu
falzificàre
falzificasciòne
falzìttu
falzòne
fàlzu
fàma
famàdu
famàre
fàmen
famidéddhu
famìdu
famigósu
fàmigu
famìlia
familiàre
familiaridàde
familiarizàdu
familiarizàre
familiarmènte
familièddha
fàmine
faminéddhu
famosamènte
famósu
fanàle
fanaticamènte
fanàticu
fanatìsmu
fancéllu
fandónia
fanfallòne
fanfalùcca
fanfàrra
fanfarrèddha
fanfarronàda
fanfarronàre
fanfarròne
fanfarronìa
fanfarronósu
fangàriu
fangósu
fàngu
fànta
fantasìa
fantàsima
fantasiósu
fantasticamènte
fantasticàre
fantasticòne
fantàsticu
fànte 1
fànte 2
fanterìa
fantìnu
fantizzósu
fantòcce
fantoccéddhu
fàntu
fànu
fànua
fanzéllu
fàra
farabbùttu
faràndhola
faràndholu
faraòna
fàrche
farchiòne
fàrda
fardètta
farètra
faretràdu
farfarùza
fàrga
farìa
fariàda
fariàdu
fariàre
farifàri
farìna
farinàttu
farinósu
farisaicamènte
farisàicu
fariséu
fàriu
farmacìa
farmacìsta
farrabbuddhìre
farràggine
farràina
farramènta
farràna
farrànca
farrancàda
farrancàdu
farràsca
farrascadòre
farrascàdu
farrascadùra
farrascàre
farràschia
farrasédiu
fàrre
farrùnca
fàrsa
fàrta
fartàre
fàrtu
farzòne
fàru
fàs
fàsa
fàsca
fascadòre
fascàdu
fascadùra
fascàre
fascètta
fàsche
fàscia
fasciàdu
fasciadùra
fasciàre
fascìculu
fascighèddha
fascìna
fascinàda
fascìtta
fascìttu
fàsciu
fasciùdu
fasciùgu
fascónzu
fàse
fasólu
fasomìa
fàssa
fassùdu
fastidiosamènte
fastidiósu
fastìdiu
fastizàdu
fastizàre
fastizosamènte
fastizoséddhu
fastizósu
fastìzu
fastosamènte
fastosidàde
fastósu
fàstu
fatàle
fatalidàde
fatalìsmu
fatalìsta
fatalmènte
fatidicamènte
fatìdicu
fatigàdu
fatiórru
fàtta
fattappàre
fattassulógu
fattàzu
fattàzzu
fattènte
fattèsa
fattìbbile
fattibbilidàde
fattighéddhu
fattìscu
fattittàdu
fattittàre
fattittàrzu
fattìttu
fattìu
fattìziu
fattòre
fattorìa
fattorìnu
fattórru
fattóttu
fàttu 1
fàttu 2
fàttu 3
fàttu 4
fattuepàre
fattueréttu
fattufáttu
fattuìddha
fattuponèndhe
fattùra
fatturàdu
fatturàre
fatturìa
fattuzadòre
fattuzàdu
fattuzàre
fattùzu
fàtuu
fàu
fàula
faulàlzu
faùle
faulèddha
faulòna
fàuna
faùndia
fàunu
faustamènte
fàustu
faùstu
fautòre
fauzàre
fauzòna fauzòna
fauzòne
faùzu
favóniu
favoràbbile
favorabbilmènte
favòre
favorébile
favorèssere
favorèvole
favorevolmènte
favoribbilmènte
favoridòre
favorìdu
favorìle
favorìre
fazzàda
fazzellàdu
fazzellàre
fazzéllu
fazzèndha
fazzendharósu
fazzendhéri
fazzendherósu
fàzzile
fazzileghì
fazzilèsa
fazzilidàde
fazzilitàdu
fazzilitàre
fazzinorósu
fazzionàriu
fazziòne
fazzùdu
feàzzu
febbrìferu
febbrìfugu
febbrìle
fècula
fecundhadòre
fecundhàdu
fecundhàre
fecundhasciòne
fecundhidàde
fecùndhu
fedàle
fedàre
federàle
federàre
federassiòne
fedìna
fédu
feduméddhu
fèghe
fegósu
feighéddhu
fèle
felenósu
felénu
felìzze
felizzemènte
felizzidàde
felizzitàdu
felizzitàre
felizzitassiòne
fellòne
fellonìa
felòne
felorósu
fèlpa
fèlta
féltile
féltru
féltu
féltula féltula
felùga
fementìdu
fémina
feminàza
feminàlzu
feminàzza
feminèddha
feminèlla
feminéscu
feminìle
feminìnu
feminìttu
femmarìa
fenàile
fenàlzu
fenànzia
fenanziéri
fenàriu
fenèstra
fenicàdu
fenìce
fénicu
fenìle
fenomenàle
fenomenósu
fenómenu
fenósu
fentagliàre
fentàna
fentanòne
fèntas
fentomàda
fentomàdu
fentomàre
fentómu
fénu
fenujànis
fenùju
feòna
feóttu
fèra
feràle
feréssi feréssi
féretru
féria
feriàdu
feriàle
feriàre
ferìda
feridòre
ferìdu
feridùra
feriféri
ferifógu
feriméntu
ferìnu
ferìre
ferìzza
ferizzósu
fermentàdu
fermentàre
fermentàrzu
fermentassiòne
ferméntu
feròzze
ferozzemènte
ferozzidàde
ferràda
ferradòre
ferràdu
ferradùra
ferràghine
ferràina
ferràmen
ferramènta
ferraméntu
ferràmine
ferrandhadòre
ferràre
ferràta
ferràza
ferrazzìna
fèrrere
ferréri
ferrerìa
férreu
ferriatteniàdu
ferrighéddhu
férrina
ferrìnzu
ferrittàdu
ferrittàre
ferrìttu
ferrovìa
ferroviàriu
ferroviéri
férru
ferrufenùju
ferrùzzos
fèrta
fértile
fertilidàde
fertilizàre
fértu
fértula fértula
férula
ferulàlzu
ferulàttu
ferulèddha
ferulòne
fervènte
ferventemènte
fervidamènte
fervidèsa
férvidu
fervòre
fervorosamènte
fervorósu
fèrze
ferzìre
fesserìa
féssu
fèsta
festànte
festarìzzu
festàre
festeggiànte
festeggiàre
festighèddha
féstina
féstinu
festìnu
festivamènte
festividàde
festìvu
festizànte
festizàre
festizzòla
festonàdu
festonadùra
festonàre
festòne 1
festòne 2
festosamènte
festosidàde
festósu
festulànu
fetènte
fétidu
fetòre
fètta
fettianamènte
fettianàre
fettiànu
fettùccia
fétu
féu 1
féu 2
feudàle
feudalésimu
feudatàriu
féudu
feùra
feutàriu
feuzzéddhu
feùzzu
fèzze
fiàbba
fiàcca
fiaccamènte
fiacchèddha
fiacchèsa
fiaccòne
fiaccósu
fiàccu
fiàdu 1
fiàdu 2
fiagàda
fiagadùra
fiagàre
fiaghìna
fiagósu
fiàgu
fiàla
fiàma
fiamànte
fiamarìda
fiamòre
fiancàrbu
fianchèglia
fianchilénu
fianchimànnu
fianchipiénu
fiàncu
fiàra
fiascàju
fiaschéddhu
fiàscu
fìbbia
fìbra
fìcca
ficcàda
ficcàdu
ficcadùra
ficcanàsu
ficcàre
ficchètte
ficchìda
ficchidólzu
ficchìdu
ficchidùra
ficchìre
fidàda
fidadamènte
fidadèsa
fidàdu
fidanzàda
fidanzaméntu
fidanzàre
fidànzia
fidàre
fìde
fidecommissàriu
fidecommìssu
fidedìgnu
fidèle
fidelidàde
fidelmènte
fidènte
fidiàlva
fidighèglia
fìdigu
fìdu
fidùcia
fiduciàriu
fiduciosamènte
fiduciósu
fiduzzoséddhu
fiduzzósu
fidùzzu
fièra
fieramènte
fierèsa
fiéru
fiètta
fìgadu
fighìnu
fighizòla
figliózzu
figòne
figrìnu
fìgu
figuìndia
figumorìsca
figùra
figuràdu
figuràre
figurasciòne
figuràzza
figurèddha
figurìnu
figurìsta
figuròne
fìla
filàda
filadèddha
filadèra
filadìssa
filadòra
filadórzu
filàdu
filadùra
filafìla
filàghe
filamentósu
filaméntu
filantropìa
filantropicamènte
filantrópicu
filàntropu
filàre 1
filàre 2
filarmónica
filarmónicu
filàsca
filastròcca
filatéria
filazzigósu
filàzzigu
fileddhàiu
filèra
filérina
filerinàda
filètta
filettadòre
filettàdu
filettadùra
filètte
filiàghe
filiàle
filialmènte
filiànu
filiasciòne
filienzàdu
filiénzu
filigàlzu
fìlighe
filighèddha
filighéddhu
filigresìa
filigrésu
filindréngu
filindèos
filinzòne
filìppa
filìppica
filìsiga filìsiga
filisigósu
filìsigu
filistéu
filistóccu
filistròne
fìlm
filologìa
filologicamènte
filológicu
filólogu
filòne
filònza
filònza filònza
filonzàna
filónzu
filòsa
filósiga filósiga
filosofàle
filosofàre
filosofìa
filosoficamènte
filosóficu
filósofu
filóstrigu
filtràda
filtràdu
filtradùra
filtràre
fìltru
fìlu
filuférru
filùga
filugrànu
filumèna
filumestàre
filuméstu
filupèndhe
filùsiga filùsiga
filusigàre
filùsigu
fìlza
fìna
finàdu
finàle
finalidàde
finalmènte
finamènta
finamentachì
finamènza
finànzia
finanziàre
finanziariamènte
finanziàriu
finanziéri
finària
fìnas
finaschì
fìnca
fincàre
findeàlzu
findèos
fìne 1
fìne 2
fìne 3
finemènte
finèsa
fìnghere
finghiméntu
fingidàde
fingidamènte
fingidòre
fingìdu
fingiméntu
fingìre
finìda
finidamènte
finidòre
finidùra
finifìni
finiméntu
finìre
fìnis
finitèsa
finittìa
finìzu
fìnta
fintamènte
finterìa
fintèsa
fìntu
finzamènte
fìnzas
finziòne
fiòcca
fioccàda
fioccadùra
fioccàmine
fioccàre
fiocchèddha
fiocchéddhu
fiocchittàdu
fiocchittàre
fióccu
fiolàre
fiolèra
fiolètta
fioràmine
fioràza
fioràzu
fiòre
fioréddhu
fiorènte
fiorètto
fiorìda
fiorìdu
fioridùra
fiorighéddhu
fioriméntu
fiorìnu
fiorìre
fiorìssa
fiorittàdu
fiorittadùra
fiorittàre
fiorìttu
fiorizàda
fiorizàdu
fiorizadùra
fiorizaméntu
fiorizàre
fiorìzu
fiorónzu
fiottéddhu
fióttu
fìrchina
firchinìda
fìrma
firmàda
firmadòre
firmàdu
firmadùra
firmamènte
firmaméntu
firmàre 1
firmàre 2
firmèsa
firmintrìnta
fìrmu
fiscàle
fiscalidàde
fiscalizàre
fiscèlla
fischinìda
fisciàda
fisciù
fìscu
fìsica
fisicamènte
fìsicu
fìsima
fisiologìa
fisiologicamènte
fisiológicu
fisiólogu
fisonomìa
fisonomìsta
fissàda
fissàdu
fissadùra
fissamènte
fissaméntu
fissàre
fissasciòne
fissiòne
fissìpedu
fissórgiu
fìssu
fistìzu
fìstula
fistulàre
fistulósu
fisumìa
fìtta
fittianamènte
fittianàre
fittìnu
fittìvu
fittìziu
fìttu
fiùda
fiumàna
fiumenàle
fiùmene
fìza
fizàdu
fizàre
fizàstra
fizolàre
fizólu
fìzu
flacchèsa
flacchìna
flàccu
flagelladòre
flagellàdu
flagellàre
flagellassiòne
flagéllu
flagrànte
flagrànzia
flàgu
flamànte
flanèlla
flatosidàde
flatósu
flàtu
flatulènte
flatulénzia
flautéri
flautìsta
flàutu
flébbile
flebbilmènte
flebbotomìa
flebbòtomo
flebbotomìsta
flèma
flematicamènte
flemàticu
flessìbbile
flessibbilidàde
flessibbilmènte
flessiòne
flèttere
flezzàdu
flezzàre
flòra
flòre
flor’’e padèddha
floridamènte
floridèsa
flóridu
florìdu
floridùra
florìre
flósciu
flòtta
flottìglia
fluènte
fluidamènte
fluidèsa
flùidu
fluìre
flùmine
flussiòne
flùssu
flùttu
fluttuànte
fòca
fòche de artàre
foddhadòre
foddhadùra
foddhàle
foddhaméntu
foddhàre
foddharìa
foddhàttu
fòddhe
foddhéri
fóddhida
foddhòne
foettàda
foettadòre
foettadùra
foettàre
foètte
fòga
fogàdu
fogàle
fogarésu
fogaròne
fogàticu
fogàza
fogàzza
fòghe
foghèra
foghighéddhu
foghilàda
foghìle
foghizàda
foghizàre
fogliàdu
fogliàre
fogliettàdu
fogliettàre
fogliètte
fogliétticu
foglìna
fógliu
fògna
fognadùra
fogòne
fogosamènte
fogosidàde
fogósu
fógu
fogulànu
fogulàre
fogulòne
fóiga
foigafóiga
foighìnu
fòla
fòlca
folfigàda
fólfighe
foliàda
foliàdu
foliadùra
foliàre
foliàzza
fóliga
folléticu
fòlma
foltalèsa
fòlza
fomentàdu
fomentàre
foméntu
fómite
fonògrafu
fonogràmma
fònte
fòra
foràda
fòras ’e nóis
foraepàre
foraldìsse
foraldómine
foramàle
foràneu
foranìa
forànu
fòras
foraschì
foràstigu
forchètta
forchettàda
forchettèra
forchìddha
forchiddhàda
forchiddhàdile
forchìddhu
forènse
foresàdu
forési
foressìdu
forèsta
forestàle
forfiàre
fórfighe
forfijàdu
forfijadùra
forfijàre
foriànu
forìttu
forkìllos de sa vìa
fòrma
formàda
formadòre
formàdu
formàle
formalidàde
formalìsmu
formalìsta
formalizàre
formalmènte
formàre
formasciòne
formidàbbile
formidàndu
formìga
formigàlzu
formìgula
formìja
formijàttu
formijìnu
formosidàde
formósu
fórmula
formulàriu
fornicàre
fornicassiòne
fòrra
forràda
forràdu
forradùra
forràina
forràre
forricàre
forrigajòla
forrighìttu
forrogàda
forrogadùra
forrogaméntu
forrogàre
forrojadòre
forrojàdu
forrojàre
forrojósu
forróju
forròne
forróttula
fórsi
forsighì
forsimài
fortalèsa
fortaléssidu
fortàzzu
fòrte 1
fòrte 2
fòrte 3
fortemènte
fortèsa
fortificàbbile
fortificàda
fortificadòre
fortificàdu
fortificàre
fortificasciòne
fortigàdu
fórtighe
fortighèsa
fortighìtta
fortìju
fortilèsa
fortilìssiu
fortinàja
fortìnu
fortizzìnu
fortìzzu
fortuitamènte
fortùitu
fortulàre
fortùna
fortunàbbile
fortunadamènte
fortunàdu
fortunàre
fortunósu
fóru
fòrza
forzàda
forzadamènte
forzàdu
forzadùra
forzaméntu
forzàre
forzéri
forzicàre
forzimài
fórzis
forzischì
forzosamènte
forzósu
forzùdu
foscigàda
foscigàdu
foscigadùra
foscigàre
fóscighe
foscighìnzu
foscighìtta
fósforu
fòssa
fossàre
fossàriu
fossighéddhu
fóssile
fossilizàdu
fossilizàre
fossìttu
fóssu
fostenàja
fostiànu
fostìju
fostìgu
fostinàja
fotografàda
fotografàdu
fotografàre
fotografìa
fotogràficu
fotògrafu
fòza
fozaligàda
fozàmine
fozàtta
fozètta
fozìda
fozidentùdu
fozìdu
fozidùra
fozighèddha
fozighìna
fozilàlgu
fozilanósu
fozilìsciu
fozilóngu
fozilùzzigu
fozimandhigàdu
fozimànnu
foziméntu
foziminòre
fozinecciàdu
fozinghettàdu
fozipicchirinàdu
fozipicculàdu
fozipigulàttu
fozipilósu
foziraffiganzósu
fozirandhittàdu
fozìre
fozisìna
fozisoràdu
fozisórdidu
fozisorigàdu
fozispinósu
fozistrìntu
fozìtta
fozittàdu
fozittadùra
fozittàre
fozósu
fozúdu
fra
frà’
fràbbrica
fràbu
fracchìna
fracuàre
fradàssu
fràde
fradelidàde
fradìle
fragàre
fragassàda
fragassadòre
fragassàdu
fragassadùra
fragassàre
fragàssu
fragavìnu
fragellàdu
fragellidàde
fraghéri
fragiàre
fràgile
fragilèsa
fragilidàde
fragilmènte
fragnócculu
fragòre
fragorósu
fragrànte
fragrànzia
fràgu
fràgula
fraigàda
fraigadòre
fraigàdu
fraigadùra
fraigamùru
fraigàre
fràigu
frailàre
frailarzàre
frailàrzu
fraìle
fraizzòne
fraìzzu
frajàre
fraltimadòre
frammassòne
frammassonerìa
framméngu
frammentàriu
framméntu
fràmula
fràna
franàdu
franadùra
franaméntu
franàre
frànca
frànca ’e turulìa
francàda
francamènte
francaméntu
francàre
franchèsa
franchidàde
franchìggia
franchimùzzu
franchispàltu
franchitruncàdu
fràncu 1
fràncu 2
fràncu 3
francùdu
francughì
fràndha
franèlla
frangéri
frànghere
fràngia
frangiàre
franìscu
fràntu
frantùmu
frànza
franzésu
franzichèna
fraòne
fràppa
frappùdu
frasàriu
fràsca
frascarìa
fraschètta
fraschìa
fràschinu
frasconàda
frasconàre
frascòne
fràscu
frascùza
frascuzàda
frascuzàre
frascuzìa
fràse
frasellàre
fraseologìa
frassàda
frassionàre
frassiòne
fràssu
frastimadòre
frastimàdu
frastimajólu
frastimàre
frastìmu
fràte de parthòne
fratellànzia
fraternàle
fraternalmènte
fraternamènte
fraternidàde
fratérnu
fràtre
fratricìda
fratricìdiu
fràtta
frattamàza
fràttas
frattàssu
frattàza
frattémpus
frattósu
fràttu
frattùra
fratturàdu
fratturàre
fràu
fraudàda
fraudadàre
fraudadòre
fraudàdu
fraudàre
fràude
fraudolentemènte
fraudoléntu
fràudu
fraudulósu
fràula
fraùstu
fraùzzu
frazàda
frazadòre
frazàdu
frazadùra
frazàre
frazigàda
frazigàdu
frazigadùra
frazigàre
frazigòne
fràzigu
frazigùmine
frazigùra
frazionadùra
frazionaméntu
frazionàre
fraziòne
fràzu 1
fràzu 2
frèa
freàdu 1
freàdu 2
freàlzu
freàre
frèbba
frebbiùccu
frebbósu
fredàre
fréggiu
fregnócculu
frégulu
fremènte
frèmere
frémida
frémidu
fremmarìa
fremmentàre
frèna
frenàda
frenadòre
frenàdu
frenadùra
frenaméntu
frenàre
frenédiga
frenedigàre
frenédigu
frenesìa
freneticamènte
freneticàre
frenéticu
frénu
freósu
frequentádu
frequentadòre
frequentàre
frequènte
frequentemènte
frequénzia
frèsa
fresàdu 1
fresàdu 2
fresadùra
fresàre
frési
fresìnu
fressàda
fressadàju
fressùra
fréu
frìa
friastimadòre
fricassàda
frìcchina
frìcchina frìcchina
fricchinàre
fricchinìda
fricchinidàdu
fricchinidàre
frìda
fridòlza
fridólzu
fridùra
frìe frìe
frìere
frigàda
frigadèddha
frigadólzu
frigadùra
frìga frìga
frigajólu
frigaméntu
frigàre
frigassàda
frigassiòne
frigàta
frigazzàda
frigazzàre
frigónzu
frigorìferu
frìgulu
frigùra
frijólu
friméntu
frìmma 1
frìmma 2
frimmàda
frimmadòre
frìna
frìnghere
fringìdu
frinighèddha
friolèra
frionzànu
friónzu
frisàdu
frisadùra
frisàre
friscàle
friscamènte
frischèsa
frischighéddhu
frisciàda
frisciàdu
frisciadùra
frisciaméntu
frisciàre
frìscias
frisciòlas
frisciólu
frisciòne
friscionèra
friscionósu
frìsciu
frisciùra
frìscu 1
frìscu 2
friscùra
friscuràre
frisètta
frìssa
frissàdu
frissadùra
frissàre
frìssu
frissùra
frissuràdu
frissuràre
frittàda
frittarósu
frittèsa
frittìdu
frittighéddu
frittìre
frittòre
frittósu
frìttu 1
frìttu 2
frittulìdu
frittulósu
frittùra
fritturósu
frìu
friùra
friuràre
frivolèsa
frìvolu
frizilidàde
frìzza
frizzàda
frizzàdu
frizzadùra
frizzaméntu
frizzànte
frizzàre
frìzzu 1
frìzzu 2
frobbìda
frobbidólzu
frobbìdu
frobbidùra
frobbìre
frobbizéri
fróccu
froèddha
froeddhàdu
froeddhàmine
froeddhàre
frogàre
fròmma
frommizólu
frondósu
fronìgliu
fronìre
frontàle
frontàltu
frònte
frontèra
frontibbàsciu
frontibbéllu
frontièra
frontiféu
frontilàlgu
frontilùzzigu
frontimànnu
frontiminòre
frontinuàdu
frontincrispìdu
frontipilùdu
frontispìssiu
frontìssa
frontistampàdu
frontistrìntu
frontòne
fronzìdu
fronzìre
frorolìa
fròtta
frùa
fruàmine
frùe
fruèddha
frueddhàdu
frùga
frugàle
frugalidàde
frùghe
fruìdu
fruìre
fruissiòne
frùja
frujòne
frullàna
frumbulàda
frumbulàdu
frumbuladùra
frumbulàre
frùmbulu
frumentàriu
frùnciu
frùndha
frùndhagu
frundhàles
frundhàre
frundhiàdu
frundhiadùra
frundhiàre
frundhìda
frundhìdu
frundhidùra
frundhìre
frunìda
frunìdu
frunidùra
frunìgliu
fruniméntu
frunìre
frùnza
frunzàdile
frunzìdu
frunzìre
frunzósu
frùsa
fruscamènte
fruschèddha
frùschina
fruschinàda
frùschina frùschina
fruschinadùra
fruschinaméntu
fruschinàre
frùschinu
frùscia
frusciàda
frusciadèddha
frusciàdu
frusciadùra
frusciàre
frùscida
fruscidàre
frusciólu
frùsciu
frusciulinàda
frusciulinàre
frusciulìnu
frùscu
frùsta
frustàda
frustàdu
frustadùra
frustànu
frustàre
frustàza
frustazzàda
frustazzàre
frustìga
frustìnu
frùstu
frùtta
fruttàda
fruttàle
fruttàre
fruttédu
fruttièra
fruttìferu
fruttificàre
fruttìvile
fruttìvoru
fruttòsa
frùttu
fruttuàriu
fruttuosamènte
fruttuósu
frùttura
frùtture
fruzàre
fùa
fùbbal
fuènta
fùere
fuètta
fuètte
fùga
fugàre
fugàzze
fugazzidàde
fuggitivamènte
fuggitìvu
fuìda
fuidìttu
fuidòre
fuìdu
fuidùra
fùi fùi
fuiméntu
fuìna
fuìre
fulànu
fulbamènte
fùlca
fulchètta
fulcòne
fulfànte
fulferalzìna
fulferàlzu
fùlfere
fulferìnu
fulgidamènte
fulgidèsa
fùlgidu
fuliàda
fulìggine
fulminadòre
fulminàdu
fulminadùra
fulminànte
fulminàre
fùlmine
fulmineamènte
fulmìneu
fultivamènte
fumàda
fumadèddha
fumàdigu
fumadòre
fumadùra
fumaiólu
fumànte
fumàre
fumària
fumènta
fumentàre
fumentìna
fuméntu
fumèra
fumiàre
fumigàre
fumigósu
fùmiu
fumòre
fumosidàde
fumósu
fùmu
fumustèrre
funàda
funàju
funàmbulu
funàmine
fùndha
fundhàda
fundhadamènte
fundhadòre
fundhàdu
fundhadùra
fundhàghe
fundhàju
fundhàle
fundhalùza
fundhàlzu
fundhamènta
fundhamentàdu
fundhamentàle
fundhamentàre
fundhamentasciòne
fundhaméntu
fundhàna
fundhàre
fundharùzza
fundhasciòne
fundhèra
fùndhere
fundherìa
fundhiària
fundhiàriu
fundhìbbile
fundhidòre
fùndhidu
fundhidùra
fundhighéddhu
fùndhigu
fundhìre
fundhòne
fùndhu
fundhùdu
fundhulùza
fundhuràssu
fùne
funèddha
funeràle
funerària
funeràriu
funéreu
funestàdu
funestàre
funéstu
fungàda
fungàdu
fungadùra
fungàre
fungàu
fungènte
fùngu
fungùdu
fungupìsina
fungurùza
funiàda
funiculàre
funighèddha
fùnna
funtàna
funtanèlla
funtanéri
funtènnere
funzionaméntu
funzionàre
funzionàriu
funziòne
fùra
furàda
furàdu
furadùra
furafùra
furanciulòne
furànciulu
furàre
furbamènte
furberìa
furbescamènte
furbéscu
furbidàde
furbighéddhu
furbìssia
fùrbu
fùrca
furcàda
furcàdile
furcàdu
furcadùra
furcàlzu
furcàre
furchètta
furchettàda
furchettòne
furchìddha
furchiddhàda
furchiddhàdile
furchiddhàdu
furchiddhàre
furcòne
furesàdu
furesìa
furesìnu
furfànte
furfanterìa
furfantésimu
furferalzìna
fùrfure
furfùreu
fùria
furibbùndhu
furièsa
furighèddha
furighéddhu
furighìttu
furìnu 1
furìnu 2
furionàda
furiòne
furiosamènte
furiósu
furistéri
furìttu
fùriu
furòne
furonéddhu
furòre
furragàju
furràghe
furraghésu
furràlza
furràzza
furreddhàda
furreddhàju
furréddhu
furriàda
furriadólzu
furriàdu
furriadùra
furriajòla
furriàre
furricàre
fùrridu
furriéddhu
furriéri
furrierìa
furrighésu
furriòla
furriolàda
furriolàre
furriólu
furrióttu
furrióttula
furrìthu
fùrriu
fùrru
furrugajésu
furtiéddhu
furtivamènte
furtìvu
fùrtu
furùnciu
furunciulàre
furunciulòne
furùnciulu
furùncu
fusàiu
fuscamènte
fuscèlla
fùscu
fùsi fùsi
fusilàda
fusiladòre
fusilàdu
fusilàre
fusilasciòne
fusìle
fusiléddhu
fusilèra
fusiléri
fusiòne
fusóriu
fùssia
fùste
fustelàrzu
fustenàja
fustiàlvu
fùstiga
fustigàda
fustigadòre
fustigàdu
fustigàre
fustìju
fustinàja
fùstu
fùsu 1
fùsu 2
fùtile
futtièntos
fùtti fùtti
futtìre
futtìtu
futtùdu
futùru

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

apri in nuova finestra
fàghere tr. fare. Fabbricare. Fagher una domo, unu palattu, una cheja fabbricare una casa, un palazzo, una chiesa. Costruire. Fagher un’aradu, unu carru, unu rellozu, unu bugnu fare un aratro, un carro, un orologio, un bugno. Eseguire. Fagher una ’este, una tiaza, unu recamu, un’istatua, unu quadru far una veste, una tovaglia, un ricamo, una statua, un quadro. Comporre. Fagher unu libberu, una cantone, una cummedia, un’opera de musica comporre un libro, una poesia, una commedia, un’opera musicale. | Accendere. Fagher su fogu, su fogarone, sa ziddha accendere il fuoco, il falò, le braci. | Preparare. Fagher su pane, sa padeddha, s’’ustu (pranzu), sa chena, sa minestra preparare il pane, la pentola, il desinare, la cena, la minestra. | Fagher un’iscoberta, unu dellittu, unu furtu, una gherra, un’isaminu, unu prozzessu fare una scoperta, un delitto, un furto, una guerra, un esame, un processo. | Fagher unu pianu, unu progettu, unu disignu, unu propositu, una promissa, una dichiarassione, una diffesa fare un piano, un progetto, un disegno, un proposito, una promessa, una dichiarazione, una difesa. | Fagher sos pilos, s’’arva, sa permanente tagliare i capelli, radere la barba, far la permanente. | Fagher macchines, violeras, istrallobbios, birgonza, fiascu, disbarattu far pazzie, puerilità, vergogna, fiasco, uno sproposito. | Fagher pena, cumpassione, fastizu, innaentu far pena, compassione, recar noia, fastidio. | Fagher majìas, fattuzos, iscrittos, breves fare stregonerie, fattucchierie, scritti, brevi. | Fagher onore, birgonza, disonore far onore, onta, disonore. | Fagher su mediu, su possibbile, su tantu, s’impossibile far il possibile, il tanto, l’impossibile. | Fagher s’affare, su coju, su matrimoniu combinare un affare, un parentado, il matrimonio. | Fagher dispettu far dispetto. | Fagher ascamu, nausea, s’ischivizzu, s’ischivu far nausea. | Fagher sos bisonzos suos fare i propri bisogni. | Fagher festa e allegria far festa, tripudiare. Allegradi, cristianu, faghe festa e allegria. Fagher sa festa o sa peddhe a unu far la festa, ammazzare. | Fagher fumu. Cussa linna ’irde faghet fumu meda quella legna verde manda troppo fumo. | Fagher zente far gente. Dagh’had intesu su romore de sos ladros, s’es dadu a fagher zente quando ha udito il rumore dei ladri s’è dato a far gente. | Fagher sos ballos fare i balli. | Fagher su carrasegare prender parte attiva al carnevale. | Fagher sa vida far la vita. Faghet sa vida de su tilingione, de segnore fa la vita del lombrico, del signore. Fagher vida retirada, regulada, santa, iscapricciada, misera, penosa, dura, de galera, de purgadoriu, de inferru far vita ritirata, temperata, santa, libera, misera, penosa, dura, da galera, di purgatorio, d’inferno. | Fagher bucca far bocca. Como ch’ha fatt’’ucca a sos dulches no si ndhe poded istare adesso che ha fatto bocca ai dolci non se ne può stare. | Fagher figura, bella o mala figura, sa figura de s’assu ’e cuppas far figura, bella o brutta figura, la figura dell’asso di cuori. | Fagher bene o male beneficare, nuocere, operare, agir bene o male. | Fagher una morte, unu dellittu, un’assassiniu, un’omicidiu uccidere, commettere un delitto, un assassinio, un omicidio. | Fagher colpu, vasa fare un colpo, una mancanza. | Fagher unu cuntrattu, unu battu, unu regulamentu, un’accaramentu, una verifica, un’attu esperimentale, una visita fare un contratto, un patto, un regolamento, un appuntamento, una verifica, un sopraluogo, una visita. | Fagher sa prejone, sa pena, tantos annos de presone, de galera, de reclusione scontare la prigionia, la pena, tanti anni di carcere, di galera, di reclusione. | Fagher su galeristu esser stato in galera. Ha fattu su galeristu bindighi annos è stato quindici anni in galera. | Fagher finta, mustra. | Fagher su maccu far il matto. No fettas su maccu, torrami su fattu meu non far il matto, dammi il fatto mio. Fagher su seriu far il serio. | Fagher s’ainu, su cuccu, su puddhu far l’asino, il cuculo, il gallo, imitarne la voce. | Fagher fortuna far fortuna. | Fagher tantos abitantes. Cussa ’iddha faghet tremiza abitantes quel comune fa tremila abitanti. | Chie faghet pranzu chena isettat chi la fa l’aspetti. | Fagher fizos far figli. Fagher masciu o femina partorire un maschio o una femmina. Fagher fizos maccos far figli matti. Far diventare. Los ha fattos maccos sa mama li ha fatti diventar matti la madre. Fagherndhelu chena giòmpidu abortire. Al fig. De’ mandhigadilu, no siat chi ndhe lu fattas to’ mangia, per evitare, Dio liberi, un aborto! Ironico perché si dice anche ai maschi. | (t. aritm.) Tres e tres faghet ses. Tres pro tres faghet noe. Su totale faghet chentu. | Nei prezzi. Faghe vinti, faghe milli fa’ venti, fa’ mille. | Fagher su piaghere, sa grassia far il piacere, la grazia. Fagher su piaghere sou, sa volontade sua, comente si cheret, su chi si cheret fare come si desidera, come si vuole. Faghe su piaghere tou, sa voluntade tua, comente cheres, su chi cheres fa come vuoi. | Fagher su contu supporre. Faghe su contu chi eo l’hapa furadu supponi che io l’abbia rubato. | Fagher contu de unu trattarlo con riguardo, circondarlo di premure. B’han un’istranzu e ndhe faghen contu meda hanno un ospite e lo trattano con mille riguardi. | Fagher gobba o sa gobba far gobba. Cussu muru faghet gobba quel muro fa gobba. Si ti pones appala cussu saccu faghes sa gobba se ti metti sulle spalle quel sacco fai la gobba. Ha solu barant’annos e faghet già sa gobba ha solo quarant’anni e fa già la gobba. | Fagher su murru fare il muso. No l’hapo fattu nuddha e mi faghet su murru non gli ho fatto nulla e mi fa il muso. | Fagher bancarrutta, fallimentu, patatràc, naufraggiu far bancarotta, fallimento, patatrac, naufragio. | Fagher sa die ’ona ei sa die mala, su ’entu ’onu ei su ’entu malu esser padrone assoluto, tiranno. |Fagher calzettas dar gli ultimi tratti. | Fagher biu destare, ravvivare. No l’hapo potidu fagher biu non son riuscito a destarlo. | Fagher sa farina, sa ’ogada stacciare la farina, il bucato. | Fagher muru murare. | Fagher abba (di un tetto) piover dentro casa. Cussa cobertura faghed abba in tantos logos quel tetto gocciola in tante parti. | Fagher su zinnu, s’oju, s’ojitu strizzar l’occhio. Es fattendhe su zinnu (s’oju, s’ojitu) a sa fulana strizza l’occhio per la tale. | Fagher bistrasciu, istragge, istragu far strage, sterminare. | Fagher assistenzia fare assistenza. Sos canonigos faghen assistenzia a su piscamu (t. liturg.) i canonici fanno assistenza al vescovo. | Fagher assignamentu: ha fattu assignamentu subra sa doda de sa muzere, ma... ha fatto assegnamento sulla dote della moglie, ma... | Fagher seguranzia far malleveria. L’ha fattu seguranzia su padronu gli ha prestato malleveria il padrone. | Fagher testimonìa, testimonianzia, testimoniales: ndhe poto fagher testimoniales (Mele). | Fagher iscandhalu, burdellu, rumore, biuldu provocare uno scandalo, far rumore, strepito, confusione. Si no la finis fatt’iscandhalu se non la finisci provoco uno scandalo. | Fagher su mortu far il morto, dei nuotatori a fior d’acqua. Anche al fig. Como faghet sa morta, ma si la ’ides in su divertimentu! adesso fa la santocchia, ma se la vedi nei divertimenti! | Fagher sas veces far le veci. Faghet sas veces de sa mama fa le veci della mamma. | Fagher sas ficcas squadrar le fiche, segno di disprezzo, d’ira, di furore. Fagher sas ficcas a su demoniu vincere le tentazioni. Di una donna brutta e poco di buono: cussa ha fattu sas ficcas a su demoniu colei è brutta come il demonio, ha superato in malvagità il demonio. Faghen sas ficcas a su cartellone sputano contro il cartellone della scuola, non imparano nulla (An.). | Fagher emenda, penetenzia, mortificassione convertirsi, far penitenza, mortificazione. Ha fattu emenda de sos peccados e totu l’istimana s’è emendato dei peccati e tutti gli voglion bene. | Fagher gustu divertirsi. In sa festa b’hamus fattu gustu meda nella festa ci siamo divertiti molto. | Fagher su luttu essere in lutto. Sun fattendhe su luttu a sa mama, a su frade, a su tiu sono in lutto per la morte della mamma, del fratello, dello zio. | Fagher trigu, fae, basolu, mustu meda raccogliere molto grano, molti fagioli, molto mosto. | Fagher lughe far luce. Faghe lughe, chi no si che ’idet fa un po’ luce, che non ci si vede. Rischiarare, anche al fig. Fagher lughe subr’a una chistione, a unu dellittu far luce sopra una questione, un delitto. | Fagher s’ou far l’uovo. Intendhela iscaccarendhe, paret puddha ch’ha fattu s’ou odila come schiamazza, pare una gallina che ha fatto l’ovo. | Fagher binu ’onu o ’inu malu aver vino buono o cattivo, d’un ubbriacone. Deu ndhe ’ardet, faghet binu malu, no si podet cumbattare Dio liberi, ha vino cattivo, non si può sopportare. Fagher s’allancada, su crò curvarsi, venir meno sotto un peso grave. In sa pigada ha fattu su crò sulla salita è venuto meno. | Fagher cumbìnu combinare, complottare. Haian fattu cumbinu de dare s’assaltiu a sa domo de su sindhigu avevano complottato di dar l’assalto alla casa del sindaco. | Fagher su giogu dare uno spettacolo. Oe su giogu de sos paliaccios no si faghet oggi lo spettacolo dei pagliacci non si dà. | Fagher sas cartas distribuire le carte da gioco. Anche consultare le carte per conoscere l’avvenire. Sa giogante m’ha fattu sas cartas e m’had asseguradu chi dep’esser riccu la cartomante ha consultato le carte e m’ha assicurato che sarò ricco. | Fagher puntos, zero, cappotto sempre nel gioco delle carte, far punti, zero, cappotto. | Fagher sas partes a unu difendere, appoggiare qualcuno. B’es su mastru chi li faghet sas partes c’è il maestro che lo appoggia. Fagher sas partes de unu far le parti di uno. Faghet sas partes suas e de sa mama fa le parti sue e quelle della madre. Fagher sas partes de sa fera far le porzioni della selvaggina. Su cabucazzadore es fattendhe sas partes de su polcrabu il capo caccia sta tagliando le porzioni del cinghiale. | Faghe su chi ses fattendhe (age quod agis). | Fagher faeddhos spendere parole. Subra de custu no bi fatto pius faeddhos su questo non spendo più parole. | Fagher su fattu sou badare ai propri affari. Faghet su fattu sou e no molestad a niunu bada ai fatti suoi e non molesta nessuno. | Fagher fine terminare. Fatto fine a sa letania longa de sos modos de su verbu faghere in sa forma transitiva termino la lunga litania dei modi del verbo fare nella sua forma transitiva. Fagher bona o mala fine far buona o trista fine. | Fagher guardia, sentinella, sa rundha far la guardia, sentinella, la ronda. | Fagher ischire, faghere narrer, mandhigare, creere ecc. far sapere, fare dire, mangiare, credere ecc. | Con preposizioni. A: fagher a bicculos, a cantos, a pezzos (far a pezzi), a fricchinidas (ridurre in brincelli), a parfaruzas (briciole), a chirrios (stracci), a chirriolos (sbrendoli), a istriscias, a ziras (a liste, a strisce), a chimentu, a bistrasciu, a disania (distruggere, sterminare). Fagher a dienzu, a bisera, a birgonza, a beffe, a zigotta ridurre uno o una cosa in istato compassionevole, vergognoso, spregevole. | Fagher a beru o abberu, a su seriu, a burula far davvero, seriamente, per ischerzo. | Fagher a malaggana, a malaoza, a malu geniu, a contraggeniu fare una cosa contro voglia, di mala voglia, malvolentieri. | Fagher a malu, a bonu, a sabiu comportarsi male, bene, saviamente. | Fagher a mancu far a meno. No fattas a mancu d’’enner cras manzanu non far a meno di venir domattina. No poto fagher a mancu de custa suma non posso far a meno di questa somma. | Fagher a isojittadas strizzar d’occhi. Fit fattendhe a isojittadas a su cumpagnu ammiccava con gli occhi al compagno. | Fagher a sa pastorina, a sa massajina, a s’istranzina come fanno i pastori, i contadini, i forestieri. | Fagher a sa sola da solo. | Fagher a bistrale, a zappu, a resorza, a bulteddhu eseguire un lavoro con l’accetta, la zappa, il coltello. | Fagher a meidade far a metà. | Fagher a cassola, a buddhidu, a ghisadu, arrustu, a frissura lessare, arrostire, friggere. | Fagher a rier, a piangher, a pensare, a timire far ridere, piangere, pensare, temere. | Faghersi a ispera ’e sole: ancus ti fattes a ispera ’e sole (Zozzò). | Cun: fagher cun gautella, cun ingannu, cun malu fine, cun mala o bona intenzione (con secondi fini, con inganno, con buona o cattiva intenzione), cun lestresa, cun aju, cun comodidade (in fretta, con comodo), cun fiacca (con astuzia, pigramente), cun seriedade (con serietà), cun amore, cun rigore, cun severidade; cun s’aggiudu o s’assistenzia ’e Deu (con l’aiuto di Dio); cun violenzia, prepotenzia, ira, odiu; cun bonu modu e cun bona manera; cun diligenzia, attenzione; cun piaghere, cuntentesa, passione, geniu. | De: fagher de bravu, de galiotto comportarsi bene, male. | Fagher de mastru, de duttore, de sindhigu, de parracu, de presidente far il maestro, il dottore, il sindaco, il parroco, il presidente. | Fagher de piccadu, de su guappu far l’intrepido, il sostenuto (Pisurzi). | Fagher de coa mover la coda. Su cane faghet de coa ca es cuntentu il cane muove la coda perché è contento. Al fig. darsi importanza, braveggiare. Isse puru cheret fagher de coa! anch’egli vuol braveggiare! Muoversi, dar segno di vita. No poto mancu fagher de coa in cussa domo in quella casa non mi posso neppur muovere. | Fagher de mancu far a meno, privarsi. Fàghendhe de mancu, ca tantu no ti lu poto dare fanne a meno, che tanto non posso dartelo. | Fagher de miccada, de oju, de conca, de manu ammiccare, agitare la testa, la mano. Fagheli ’e manu chi ’enzat fagli cenno con la mano che venga. | Fagher de malu o de bonu coro, de mala o de bona gana volentieri o malvolentieri. | Fagher de bona o de mala manera di buona o di mala grazia. | Fagher de ’ia e de manera far tutto il possibile. Hap’a fagher de ia e de manera (Cabanna). | Faghersi de su magnosu o su magnosu: cun megus ti ses fatta sa magnosa con me sei stata superba (An.). | In: fagher in modu; in bòidu, in bagante (a vuoto); in grascia ’e Deu in grazia di Dio. No faghet nuddha in grascia ’e Deu non fa nulla a modo. In presse (in fretta), in bona o mala fide (in buona o mala fede), in cappa a unu sotto la protezione o a nome di un altro. | Fagher in duos, tres, battor ecc. ridurre in due, tre, quattro ecc. pezzi o parti. Ha segadu su ramu e l’ha fattu in duos ha tagliato il ramo in due pezzi. Ha segadu su ’idru e l’ha fattu in chentu pezzos, in fricchinidas ha rotto il vetro in cento pezzi, in pezzettini. | Fagher in duos, tres ecc., in cumone, in comunella, in tantos, in pagos, in medas eseguire un lavoro in due, in tre, in comune, in tanti, in molti, in pochi. Chi ha fattu custu tribagliu? L’hamus fattu in tres: eo, babbu e frade meu chi ha eseguito questo lavoro? L’abbiamo eseguito in tre: io, il babbo, e mio fratello. | Pro: fagher pro caridade, pro puntigliu, pro dispettu, pro odiu, pro vinditta (per carità, picca, dispetto, odio, vendetta); pro amor’’e Deu, de su babbu, de sa mama, de sa veridade, de sa giustissia, de sa paghe, de sa cuncordia (per amor di Dio, del padre, della madre, della verità, della giustizia, della pace, della concordia). Fagher pro me, pro te, pro babbu, pro mamma, pro Gesù Cristu, pro Deu fare per me, per te, per babbo, per mamma, per Gesù Cristo, per Dio. Faghelu pro me, pro mamma tua, pro sa morte e passione de Gesù Cristu, pro sas animas de su Purgadoriu fallo per me, per la tua mamma, per la passione e morte di Gesù Cristo, per le anime del Purgatorio. | No faghet pro me, pro te non fa per me, per te. | Fagher pro ischerzu, pro burula fare per ischerzo, per burla. | rifl. Faghersi diventare. S’es fattu mannu, mastru, duttore, preideru; unu bonu babbu, un’abbile massaiu, unu dignu presidente è diventato grande, maestro, medico, sacerdote; un buon padre, un esperto contadino, un degno presidente. | Faghersi ’onu diventar buono, diventar ricco. S’es fattu ’onu cun su tribagliu onestu s’è arricchito col lavoro onesto. Al fig. dominare, vincere. Ancora non si podet fagher bonu de su malu visciu ancora non può dominare il brutto vizio. Finalmente s’es fatta ’ona de cussa fiza iscapricciada finalmente è riuscita a dominare la figlia scapestrata. | Credersi. Si faghet bellu, intelligente, ispiritosu, istruidu si crede bello, intelligente, spiritoso, istruito. No es riccu comente si faghed isse non è ricco come egli crede. | Faghersi ’iu farsi vivo. Dai candh’es partidu no s’es fattu ’iu cun niunu da quando è partito non s’è fatto vivo con nessuno. | Faghersi in battor farsi in quattro. Si faghed in battor, mischinu, pro pesare sa familia si fa in quattro, poveraccio, per allevare la famiglia. | Faghersi sa rughe, su bagnu far il segno della croce, il bagno. | Faghersi una matta de ’asolu; de currer, de piangher, de rier, de zarrare fare una scorpacciata di fagioli; correre a più non posso, piangere, ridere, ciarlare a lungo. | Faghersi de su ’e fora tirarsi fuori, appartarsi. Isse si ndh’es fattu de su ’e fora e ha lassadu a nois totu su garrigu egli se n’è tirato fuori e ha lasciato a noi tutto il carico. | Faghersi de una cosa unu saccu e unu saccheddhu perdere ogni speranza. De sa ’ennida tua mi ndh’haio fattu unu saccu e unu saccheddhu avevo perduto ogni speranza della tua venuta. | Faghersi su contu far conto. S’haiat fattu su contu de partire cras aveva fatto conto di partire domani. | Faghersi sa vida campicchiare. Si faghet sa vida cun su tribagliu continu vivacchia col lavoro assiduo. | Faghersi s’isaminu de sa cussenzia far l’esame di coscienza. | Faghersi totu su tribagliu a sa sola, faghersi tres ordines de ’inza, faghersi s’ortaliscia, sa robba fare tutto il lavoro da solo, zappare tre filari di vigna, coltivare l’orto, badare da sé al bestiame. | Faghersi su fattu sou, sos fattos suos: est omine chi s’ischit fagher su fattu sou e no dipendhet dai niunu è un uomo che sa fare i fatti suoi e non dipende da nessuno. Tue faghedi su fattu tou e ista mudu tu bada a te, e taci. | Faghersi sutta, in calzones farsela addosso. Dai sa paura s’es fattu sutta, in calzones per la paura se l’è fatta addosso. | impers. Faghersi tardu farsi tardi. S’es fattu tardu e devimus partire s’è fatto tardi e dobbiamo partire. | ass. intr. attecchire, prosperare. Inoghe sa cariasa ei sa castanza no che faghene qui non fanno i ciliegi e i castagni. | Maturare. In sas grandhes alturas sa ua no faghet (o no coghet) bene nelle grandi altezze l’uva non matura bene. Custa sindria es fatta, ma su melone no es fattu ancora quest’anguria è matura, ma il mellone non è maturo ancora. Custos fruttures no sun fattos bene queste frutta non sono mature. Al fig. stancare. Eccomi fattu che melone eccomi stracco. | Maturare, di tempo. Un’annu faghet. Unu seculu ha fattu un anno, un secolo fa (Caddeo). Faghed un’annu a cras... | Piovere. No bessas candh’es fattendhe non uscire mentre piove. Fit fattendhe e no es potidu partire pioveva e non è potuto partire. Si completa anche in questi modi: fagher abba, fiocca, nie, bentu, randhine, biddhia piovere, nevicare, tirar vento, grandinare, brinare. | Fagher ascias e corrisciarzos piovere trucioli e acciarini, quindi fuoco. Maccari fattad ascias e corriscialzos isse deved bessire benché piova fuoco egli deve andare in campagna. | Farsela, accordarsi. Est unu carattere chi no faghet cun niunu è un carattere che non se la fa con nessuno. Cussu teraccu no ha fattu cun perunu padronu quel servo non è mai andato d’accordo con alcun padrone. Cussa teracca no faghed illogu quella serva non la dura in alcuna casa. | Comportarsi, agire. Est un’omine bisbeticu chi no ischit faghere è un uomo bisbetico che non si sa comportare, che non sa agire. | Tagliare, di armi da taglio. Custa resorza, cust’’ulteddhu no faghet questo coltello non è ben affilato. | Defecare. Ha mandhigadu figuindia meda e no podet faghere ha mangiato molti fichi d’India e non può provvedersi. | Agitarsi. S’es dadu a fagher e tres omines no l’han potidu mantenner s’è agitato e tre uomini non l’han potuto tenere. | Fagher die, notte. Daghi faghet die es prezzisu ’essire quando aggiorna è necessario andare al lavoro. Candho faghet notte, recui quando annotta, rincasa. Faghe-no-faghe die a brùzzico. Fattu o no fattu die a sas deghe est in terra (iron.) sia aggiornato o no, alle dieci si leva. | impers. Degh’annos faghed, unu seculu faghet; faghed vint’annos a cras dieci anni fa, un secolo fa; si compiono i vent’anni domani. | Di una strada: fagher a cuidu a curva. A duos chilometros dai sa ’iddha s’istradone faghed a cuidu a due chilometri dal villaggio lo stradone fa un gomito, una curva. | Terminare. Daghi faghes, dagh’has fattu, avvìsami quando hai terminato, avvisami. | Fagher e isfagher spadroneggiare. Su fizu mannu faghed e isfaghed in cussa domo il figlio maggiore spadroneggia in quella casa. | sost. Ite faghere: no ponzas mente a s’ite faghere; omine ch’ha meda ite faghere non applicarti troppo alle faccende; uomo che ha molto da fare.