servitùdine s.f. servitù. Ha cungedadu tota sa servitudine ha congedato tutta la servitù. Trattat meda ’ene sa servitudine tratta molto bene la servitù. In cantu a servitudine isto bene meda quanto a servitù sto molto bene. | Li faghet meda servitudine e lu recumpensat male gli fa molto servizio e lo ricompensa male. Tota custa servitudine m’es meda pesante tutta questa servitù mi è molto pesante. | Est unu possessu chi ha medas servitudines è un possesso che ha molte servitù. Esser obbligadu a s’orariu pro me est una servitudine manna esser obbligato all’orario per me è una grande servitù. || lat. sèrvitus.