mortificàre tr. mortificare. Mortificare sa carre, su corpus, sas passiones mortificare la carne, il corpo, le passioni. | Mortificare sa superbia, sa vanidade mortificare, umiliare la superbia, la vanità. | Deu m’ha cherfidu mortificare Dio mi ha voluto umiliare. L’hat mortificadu in mesu piatta l’ha umiliato in piena piazza. | rifl. Si mortificat meda cun sos deunzos e cun sa penetenzia si mortifica molto coi digiuni e con la penitenza. | Lavorar molto, soffrire per uno. Si mortificat meda pro sa familia stracana, sfacchina per la famiglia. | Vergognarsi, confondersi. Si mortifìcat pro dogni cosa ’e nuddha s’abbatte, s’abbioscia, si vergogna per ogni nonnulla. Anche moltificàre. || lat. mortificare.