imparàre tr. apprendere, imparare. Abbitendhe cun cuss’amigu caru e intelligente hap’imparadu tantas cosas bellas frequentando quel caro e intelligente amico ho appreso tante belle cose. Su mastru oe nos had imparadu una cantone noa il maestro ci ha insegnato oggi una nuova poesia. | Anche con l’acc. di persona, istruire, ammaestrare. Cussu mastru imparat bene sos iscolanos quel maestro istruisce, ammaestra bene gli scolari. | ass. Imparare bene o male insegnar bene o male. Cussu professore no imparat bene quel professore non insegna bene. | Imparare a imparare, insegnare a. Sos piseddhos oe imparan lestros a furare i piccoli oggi imparano presto a rubare. Cussa segnora imparat sas teraccas a si tinghere quella signora insegna alle serve a tingersi, a truccarsi. | Impara s’arte e ponela a parte impara l’arte e mettila da parte.