frùtture s.c. frutta. Su censore l’ha castigadu senza frutture il censore l’ha castigato senza frutta. Frutture giompidu frutta matura. Dia cherrer chi a sos pastos no mi manchèrat mai sa fruttura vorrei che ai pasti non mi mancasse mai la frutta. Tota sa frutture in s’ortu (Delogu Ibba) → frùttura.