dànnu s.m. danno, malestro. Haer dannu avere, soffrir danno. S’hapo dannu su garrigu l’has tue se riceverò qualche danno sei tu responsabile. No b’haer dannu non importare, non metter conto. No b’ha tantu dannu si tue no b’andhas non importa, non casca il mondo se tu non ci vai. | Fagher dannu far dei malestri, dei danni, nuocere. Custa teracca faghet dannos meda questa serva fa molti malestri. Sa ua crua faghet dannu l’uva acerba nuoce, fa male. Custa ’iddhia faghet dannu a sos fiores questa brina danneggia i fiori. | Apprettare, istimare su dannu stimare il danno. | Pagare su dannu pagare, rifare il danno. | A dannu meu, tou, sou a mio, tuo, suo danno.