clavàre tr. inchiodare, conficcare. Clavareche s’’urteddhu in su coro a unu, al fig. immergere il coltello nel cuore. Cun custa notissia mi ch’has clavadu s’’urteddhu in su coro con questa notizia m’hai trafitto il cuore → cravàre e deriv. || lat. clavus, sp. clavar.