cabidàle s.m. guanciale, cuscino. Ponner sa conca in su cabidale porre la testa sul guanciale. Appena ponzo sa conca in su cabidale subitu mi drommo appena poso la testa sul guanciale m’addormento. Cuntrestaresila cun su cabidale riflettere per una notte ancora su qualche cosa, pensarci seriamente. Daghi mi la cuntresto cun su cabidale t’hap’a dar’una risposta ti darò la risposta quando ci avrò pensato ancora per questa notte. Ponner faulas a biu cabidale dir molte bugie. || lat. caput.